Potrivit Eurostat, 40% dintre români nu au fost deloc la doctor în anul 2019. Controalele de rutină sunt cu adevărat o excepție iar vizita la doctor apare, de cele mai multe ori, doar după ce simptomele unei anumite afecțiuni devin de nesuportat.

Această realitate face ca bolile care nu prezintă simptome în stadiile incipiente să fie diagnosticate foarte târziu, când mare parte a daunelor au fost făcute iar recuperarea completă nu mai este posibilă.

Glaucomul, căci despre el vorbim, reprezintă una dintre afecțiunile care se instalează fără să ofere semne de atenționare. Dacă nu este diagnosticat la timp, acesta poate provoca pierderea vederii pacientului. Singura șansă pentru identificarea acestei afecțiuni în stadii incipiente rămâne controlul de rutină la doctorul oftalmolog. 

„Este păcat ca o afecțiune care poate fi tratată dacă este diagnosticată la timp ajunge să fie vinovată, la nivel mondial, de peste 12% din numărul total al orbirilor. Progresia tăcută face ca, în țările dezvoltate, 50% dintre cei care suferă de glaucom să nu fie conștienți că au această afecțiune. În țările mai puțin dezvoltate, procentul urcă până la 90%. Cred că este datoria noastră, a medicilor oftalmologi, să avertizăm opinia publică cu privire la aceste riscuri. Un simplu control de rutină îți poate salva vederea. Este atât de simplu,” afirmă prof. univ. medic primar oftalmolog Adriana Stănilă.

Ce este glaucomul

Glaucomul este o boală cronică ce evoluează pe parcursul a zeci de ani. Acesta apare în momentul în care se acumulează lichid în interiorul ochiului, generând creșterea presiunii intraoculare și afectarea nervului optic. 

Cu alte cuvinte, glaucomul apare când lichidele din ochi nu mai pot fi eliminate în cantitate suficientă. Tensiunea intraoculară generată ajunge să apese pe nervul optic, cel care este responsabil de transmiterea imaginii de la ochi la creier.

Există mai multe tipuri de glaucom, însă cele mai răspândite sunt glaucomul cu unghi deschis (cu o manifestare lentă și insidioasă) și glaucomul cu unghi închis (cu o incidență mai mică, însă care poate fi diagnosticat precoce cu mai multă claritate și acuratețe). 

Factori de risc, prevenție și diagnosticare

Factorii de risc principali asociați glaucomului sunt vârsta înaintată, predispoziția genetică și bolile vasculare. Pentru prevenția glaucomului, așa cum aminteam mai sus, se recomandă controlul regulat la oftalmolog.

Pentru diagnosticarea glaucomului se recomandă o serie de investigații amănunțite precum măsurarea presiunii intraoculare, examinarea la lampă cu fantă a polului anterior și posterior al globului ocular, dar și perimetria computerizată sau tomografia în coerență optică a nervului optic și a polului anterior.

Glaucomul: Tratament

Primul și cel mai important obiectiv în tratarea glaucomului este scăderea rapidă și eficientă a presiunii intraoculare. Pentru aceasta, vor fi folosite picături antiglaucomatoase și neurotrofice. 

„Scăderea presiunii intraoculare se mai poate face cu ajutorul laserului – Trabeculoplastie laser selectivă (SLT) cu laserul Tango Reflex, așa cum se procedează în clinica noastră, în special pentru pacienții la care tratamentul cu medicamente cu picături nu funcționează. Dacă un caz de glaucom este extrem de avansat și nu răspunde la niciuna dintre aceste două forme de tratament, mai există o altă opțiune, ciclofotocoagularea transclerală micropulsată laser, cu Laserul Cyclo G6 Iridex” adaugă dr. Adriana Stănilă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.