Oamenii de știință de la Wake Forest School of Medicine au facut un prim pas în dezvoltarea unui test al creierului pentru a diagnostica autismul.

Folosind imagistica cu rezonanță magnetică funcțională (fMRI), echipa a fost capabilă să măsoare răspunsul copiilor cu autism la diferite indicii de mediu, prin scanarea unei anumite părți a creierului implicată în atribuirea valorii interacțiunilor sociale, potrivit medicalxpress.com.

Rezultatele studiului sunt publicate în actuala ediție online a revistei Biological Psychology.

În prezent este nevoie de ședințe de câte două sau patru ore în care un clinician specializat este poate diagnostica autismul și, în cele din urmă, este o evaluare subiectivă pe baza experienței lor, a declarat cercetătorul principal al studiului, Kenneth Kishida, asistent profesor de fiziologie și farmacologie la Wake Forest School of Medicine, parte a Wake Forest Baptist Health.

„Testul nostru ar fi o măsurare rapidă, obiectivă, a creierului, pentru a determina dacă copilul răspunde în mod normal la stimulul social față de stimulul non-social, în esență un biomarker pentru autism.

Tulburarea spectrului de autism (TSA) este o tulburare de dezvoltare care afectează comunicarea și interacțiunea cu alte persoane. Institutul Național de Sănătate estimează că 1 din 60 de copii din Statele Unite sunt autiști.

În cadrul studiului, echipa condusa de Kishida si P. Read Montague, de la Virginia Tech, a testat reactivitatea cortexului ventricular medial prefrontal (vmPFC) la indiciile vizuale care au reprezentat o interacțiune socială extrem de apreciată la copii diagnosticați cu TSA, în comparație cu copiii care se dezvoltă normal. Studiul a inclus 40 de participanți cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani; 12 au avut TSA și 28 erau cu dezvoltare normală (DN).

Activitatea creierului, scanată

În primul rând, participanții la studiu au fost scanați într-o fMRI în timp ce vizionează opt imagini de persoane sau obiecte, fiecare de mai multe ori. În fiecare set de imagini au fost incluse două poze auto-selectate ale unei persoane și obiecte preferate de la fiecare participant. Celelalte șase au fost imagini standardizate cu trei fețe și trei obiecte, fiecare reprezentând aspecte plăcute, neutre sau neplăcute dintr-o bază de date utilizată pe scară largă în experimentele psihologice.

După finalizarea scanării RMN de 12 până la 15 minute, copii au vizualizat același set de imagini pe ecranul computerului și le-au clasat în ordine, de la plăcut la neplăcut, cu o scală de alunecare auto-evaluată. În plus, perechi de imagini au fost văzute și clasificate în funcție de care le-a plăcut mai mault.

Diferențele, semnificative

„Conform studiului, răspunsul mediu al cortexului ventricular medial prefrontal (vmPFC) a fost semnificativ mai mic în grupul TSA decât în grupul cu dezvoltare normală. Utilizarea imaginilor ca un singur stimul pentru a capta 30 de secunde de date fMRI a fost suficientă pentru a diferenția grupurile TSA și DN”, a spus Kishida.

"Modul în care creierul a răspuns acestor imagini este în concordanță cu ipoteza noastră, conform căreia creierul copiilor cu autism nu codifică valoarea schimbului social în același mod ca și copiii cu o dezvoltare normală", a spus el. "Bazându-ne pe studiul nostru, ne propunem un test pentru autism în care un copil ar putea să intre într-un scaner, să fie arătat un set de imagini și în 30 de secunde să aibă o măsură obiectivă, care să indice dacă creierul lor răspunde în mod normal la stimuli sociali și non-sociali."

El a adăugat că această abordare ar putea ajuta, de asemenea, oamenii de știință să înțeleagă mai bine mecanismele creierului implicate în tulburarea de autism ca un întreg, precum și numeroasele variaii ale spectrului tulburării.

Studiul integral, AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.