Boala Alzheimer reprezintă o criză majoră de sănătate publică la nivel mondial. Numărul deceselor cauzate de boală e mai mult decât dublu decât era în 2000 și afecțiunea este considerată, în prezent, ca fiind a cincea cauză de deces în rândul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani din SUA.

Mulți oameni care ajung să aibă Alzheimer suferă mai întâi de tulburări cognitive ușoare, o scădere a abilităților cognitive, cum ar fi memoria și abilitățile de gândire, care sunt mai rapide decât sunt în mod normal odată cu îmbătrânirea. Anxietatea a fost observată frecvent la pacienții cu insuficiență cognitivă ușoară, deși rolul său în progresia bolii nu era bine înțeles.

„Știm că pierderea volumului în anumite zone ale creierului este un factor care prezice progresia bolii Alzheimer”, a declarat dr Maria Vittoria Spampinato, profesor de radiologie la Universitatea Medicală din Carolina de Sud (MUSC) din Charleston, autorul principal al acestui nou studiu (link direct materiale) care analizează legătira dintre anxietate și Alzheimer. „În acest studiu, am vrut să vedem dacă anxietatea a avut un efect asupra structurii creierului sau dacă efectul anxietății a fost independent de structura creierului în favoarea progresului bolii”.

Grupul de studiu a inclus 339 de pacienți, cu vârsta medie de 72 de ani, din cohorta Inițiativa 2 de Neuroimagistică a Bolii Alzheimer. Fiecare persoană a avut un diagnostic de bază al afectării cognitive ușoare; 72 au progresat la boala Alzheimer, în timp ce 267 au rămas stabile.

Cercetătorii au făcut RMN-uri cerebrale pentru a determina volumele de bază ale hipocampului și ale cortexului entorhinal, două zone importante pentru formarea amintirilor. De asemenea, au testat prezența alelei ApoE4, cel mai răspândit factor de risc genetic pentru boala Alzheimer. Anxietatea a fost măsurată prin sondaje clinice stabilite.

Anxeitatea, legată de o evoluție rapidă a Alzheimer

Cum era de așteptat, pacienții care au progresat la boala Alzheimer au avut volume semnificativ mai mici în hipocampus și în cortexul entorhinal și o frecvență mai mare a ApoE4. În special, însă, cercetătorii au descoperit că anxietatea a fost asociată independent cu declinul cognitiv.

„Pacienții cu insuficiență cognitivă ușoară, cu simptome de anxietate, au dezvoltat boala Alzheimer mai repede decât persoanele fără anxietate, indiferent dacă au avut un factor de risc genetic pentru boala Alzheimer sau pierderea volumului creierului”, a declarat primul autor al studiului, Jenny L. Ulber, student la medicină la MUSC.

Legătura dintre simptomele de anxietate și o progresie mai rapidă către boala Alzheimer reprezintă o oportunitate pentru îmbunătățirea screening-ului și gestionării pacienților cu insuficiență cognitivă ușoară timpurie, au spus cercetătorii.

„Trebuie să înțelegem mai bine asocierea dintre tulburările de anxietate și declinul cognitiv”, a spus dr. Spampinato. „Nu știm încă dacă anxietatea este un simptom - cu alte cuvinte, memoria lor se înrăutățește și devin anxioase - sau dacă anxietatea contribuie la declinul cognitiv. Dacă am putea în viitor să constatăm că anxietatea este factorul care provocă de fapt progresia, atunci ar trebui să analizăm mai temeinic tulburările de anxietate la vârstnici”.

 „Persoanele de vârstă mijlocie și persoanele în vârstă cu un nivel ridicat de anxietate pot beneficia de intervenție, fie că este vorba de terapie comportamentală farmacologică sau cognitivă, cu scopul de a încetini declinul cognitiv”, a adăugat Ulber.