Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu, președintele în exercițiu al Societății de Neurologie din România și șeful Clinii de Neurologie din cadrul UMF Carol Davila București de la Spitalul Clinic Colentina, a fost invitat al emisiunii Academia de Sănătate, transmisă EXCLUSIV de DC MEDICAL. Subiectul emisiunii a fost boala Alzheimer, despre care a arătat că ultimele cercetări pot oferi date mult mai profunde despre cauza care produce această baolă și, prin urmare, o serie de promisiuni apar deja în domeniul terapiei. El a vorbit, în carul emisiunii, despre teori conform căreia boala Alzheimer ar avea o origine microbiană. „Această teorie nu este nouă, de-a lungul anilor s–a mai vorbit despre asta, dar niciodată nu au fost dovezi atât de clare”, a arătat el.

Alzheimer, legătura cu parodontoza

Potrivit lui, noile cercetări care au fost publicate în jurnale Nature Publishing Group dovedesc nu doar o corelație între Alzheimer și prezența bolii gingivale (parodontoza), ci dovedesc cauzalitatea. „În această boală infecțioasă parodontală exstă o serie de bacterii care sunt dovedite drept cauzatoare de inflamații și de la inflamații se produce destablizarea danturii cu pierderea dinților. Sunt studii mai vechi care arată că pierderea dinților se corelează cu declinul cognitiv.

Recent, una dintre aceste bacterii - Porphyromonas gingivalis - caracteristică bolii parodontale - a fost regăsită prin tehnici moderne de PCR, spre exemplu, în zone de creier care sunt cele mai afectate de boala Alzheimer. Cu alte cuvinte, temporalul median, zona care se cheamă hipocamp și care se ocupă de memorie, cortexul care permite gândirea abstractă și toate funcțile neurologice. Deci pe de o parte există această dovadă într-un număr important de cazuri - cred că au avut 56 de cazuri de pacienți cu Alzheimer care au donat creierul după deces într-o bancă de donare și în felul acesta s-au putut identifica într-un procent foarte mare - de peste 90% din cazuri, bacteria fiind prezentă acolo”, a spus el.

Dovezi multiple

Aceasta, însă, nu este singura dovadă. „Au mers mai departe și au cercetat dacă enzimele produse de această bacterie - care sunt responsabile pentru inflamația de la nivelul gingiei - sunt prezente și în ceierul pacienților cu Alzheimer și din nou s-a dovedit că sunt prezente și acolo”, a mai arătat el.

Pentru a elucida diferența între corelație și cauzalitate, au fost studiat animale cu boala Alzheimer. „Adică șoareci transgenici care exprimă mai mult dintr-o anumită proteină care e implicată în patologia bolii Alzheimer, proteina precursoare amiloidului și au constatat, evident, pe șoarecii care nu aveau această bacterie, au constatat că dacă-i infecteză cu această bacterie apar leziunile specifice bolii Alzheimer”, a mai subliniat el.

Șanse pentru descoperirea terapiei

Asta, mai arată Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu, deschide șanse foarte mari pentru descoperirea uor soluții de terapie. „Dacă există această cauzalitate, atunci tratamemtul se poate face cu inhibitori ai acestor enzime, care stârnesc inflamația și asta ar fi foarte promițător pentru viitoare studii clinice. Au fost propuse și soluții terapeutice, pentru că la nivelul unei companii există producție de astfel de inhibitori enzimatici, deci molecule care ar inhiba activitatea acestor enzime, care stârnesc inflamația și duc la apariția, în creierul uman, a acestor proteine modificate, beta-amiloid și proteina tau și care sunt toxice pentru neuroni.”

Concluzia este că bacteria care apare la nivel gingival ajunge în creier, însă deocamdată nu este clar cum ajunge acolo.

Mecanismul de apărare al creierului

Totuși, studiile indică destul de clar care este mecanismul care declanșează boala. „În mod normal n-ar trebui, dar ajunge acolo, apare această eliberare enzimatică, iar reacția de răspuns de apărare a creierului, este de a sintetiza această peptidă beta-amiloid care se agregă foarte repede, se știe că peptida beta-amiloid are proprietăți antibacteriene, deci s-ar justifica măcar ipoteza de a se întâmpla așa, iar în felul acesta, creierul se încarcă cu acest «gunoi», să-i zicem așa pentru că nu mai reușește să scape de aceste proteine agregate pe care le-ar folosi împotriva bacteriilor. Iar acumularea progresivă a acestor proteine modificate agregate duce la pierderea neuronală.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.