Pentru a include reducerea riscurilor asociate prin utilizarea alternativelor care nu au ard tutunul și au potențialul de a avea risc redus, produse cum ar fi țigările electronice sau produsele din tutun încălzit. Aceasta este concluzia la care au ajuns participanții la Congresul Panhelenic de Sănătate Publică de la Atena, în cadrul sesiunii „O nouă privire asupra sănătății publice”, desfășurat în luna martie în Atena.  

Fumatul reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel global. Peste un miliard de adulți din toată lumea fumează, dar efectele nocive sunt mult mai largi. Nu doar că fumul afectează și sănătatea nefumătorilor, dar numărul mare de boli asociate fumatului generează un cost asupra sistemelor de sănătate care a devenit nesustenabil. Dezbaterea referitoare la reducerea riscurilor asociate fumatului prin utilizarea alternativelor fără fum este încă împărțită între cei care nu iau în considerare alternativele și cei care cred în această abordare.

Ignatios Ikonomidis, profesor de cardiologie la Universitatea Națională și Kapodistrian din Atena, a subliniat în discursul său un paradox: „Există politici europene privind o alimentație adecvată pentru a scădea efectele dăunătoare asupra sănătății, de exemplu, reducerea consumului de zahăr și problemele de sănătate cardiace pe care acesta le generează. Dar țigările nu merg într-o aceeași direcție.”

Unele țări folosesc abordări radicale, precum Noua Zeelandă, care a interzis definitiv fumatul pentru anumite grupe de vârstă. Dar pentru cei care sunt deja fumători, a ales și încurajat strategii de reducere a riscurilor. Scopul ambițios este de a ajunge la 5% fumători în 2025.

O nouă abordare mai largă a politicilor de control al fumatului este necesară și în Europa. Simpla interzicere sau impozitarea nu au efect. Este suficient să spunem că în Marea Britanie, 36% dintre fumători au încercat să se lase anul trecut, dar doar 25% dintre ei au reușit. La un calcul simplu, rezultă o rată de renunțare de sub 10%.

"Trăim o nouă realitate, aceea în care există alternative la fumat”, a spus dr. Dimitri Richter, șeful secției de cardiologie a spitalului Euroclinic din Atena. „E greu să te poziționezi ferm de o parte sau de cealaltă, dar în această nouă realitate, pacienții intră constant în cabinetele medicale și spun că nu sunt pregătiți să renunțe, dar au auzit de alternativele fără fum. Sunt ele cu adevărat mai puțin nocive?’’. Dr. Richter a vorbit și despre diferitele abordări ale reducerii riscurilor și a explicat cum în SUA „există un program bun, care ar trebui extins și în Europa. Numai dacă se demonstrează că un produs nou are beneficii pentru sănătatea publică în ansamblu, acesta poate fi aprobat. Abordarea nu este să avem fumători noi, ci fumători clasici care trec la produse noi”.

Toți acești oameni au dreptul la o informare corectă, pragmatică, fără prejudecăți, bazată pe argumente științifice, de la analize de produs, până la studii clinice și non-clinice, pe consumatori adulți. În urma unui astfel de proces, în 2020, FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA) a autorizat comercializarea IQOS, un produs care nu are la bază arderea tutunului, doar îl încălzește, și care, astfel, reduce producerea de substanțe dăunătoare sau potențial dăunătoare despre care s-a demonstrat științific că se găsesc în fumul de țigară rezultat în urma arderii tutunului, a precizat dr. Richter.

În Grecia, guvernul susține reducerea riscurilor și ia măsuri pentru diferențierea alternativelor fără fum față de cele care au la bază arderea, în vreme ce Portugalia recunoaște și ea reducerea riscurilor și deschide calea comunicării despre riscurile scăzute cu care vin aceste produse inovative. De asemenea, studii făcute în alte țări, cu mari diferențe culturale, precum Suedia sau Japonia, demonstrează că reducerea efectelor nocive funcționează. România este una dintre țările UE în care procentul fumătorilor este în creștere față de 2017.

„Bolile derivate din fumat sunt în scădere, iar efectele trecerii de la fumatul clasic la alternativele fără fum sunt măsurabile. Până acum, schimbarea s-a făcut fără intervenții de comunicare publică sau costuri pentru organismele publice”, a spus Karl Fagerström, profesor emerit și președinte al unei companii de consultanță.

În concluzie, experții punctează tot mai acut nevoia unei politici comune în discursul public referitor la reducerea riscurilor asociate consumului de tutun. Renunțarea la fumat e un proces dificil, care implică nu doar efort și voință, ci și o puternică încărcătură emoțională. Mulți nu reușesc să-l parcurgă până la capăt și se reapucă de fumat. E clar că eforturile care urmăresc doar renunțarea la acest obicei sunt încă departe de un rezultat satisfăcător.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.