Aerofagia este senzația de disconfort apărută, de cele mai multe ori, după masă, ca urmare a înghițirii aerului în timpul mesei odată cu mâncarea, dar și când mestecați sau vorbiți repede, ori când fumați.

Care sunt cauzele aerofagiei

Obiceiul de a consuma gumă de mestecat, pentru schimbarea pH-ului din gură ori pentru a împrospăta respirația, este unul dintre obiceiurile cu impact puternic asupra aerofagiei, asta pentru că înghițirea de prea mult aer, așa cum se întâmplă la mestecatul gumei, face stomacul să se simtă umflat și inconfortabil.

De asemenea, consumul în exces de băuturi carbogazoase poate să fie o altă cauză a aerofagiei. În același timp o masticație defectuoasă, din cauza problemelor dentare sau a afecțiunilor gingivale, poate duce la aerofagie.

O situație particulară este întâlnită la sugari, care în timpul suptului înghit și cantități mici de aer, la care se mai adaugă și faptul că laptele matern supt ”în forță” devine spumos, conținând și acesta bule de aer. Din acest motiv, după supt, bebelușii trebuie ținuți în poziție verticală și ajutați să elimine aerul înghițit.

Medicii văd adeseori aerofagia ca un semn al altor probleme, cum ar fi o boală care afectează sistemul digestiv, dar și o tulburare psiho-emoțională, cum ar fi anxietatea sau depresia.

De asemenea, este posibil să aveți aerofagie dacă suferiți de apnee în somn, iar pentru remedierea acestei probleme apelați la dispozitivul CPAP pentru a vă ajuta să respirați în timpul somnului. Acesta suflă aer în nas și gură, astfel ăc este posibil să înghițiți mai mult aer decât în mod normal, notează WebMD. 

Aproape 25% din populația adultă și 7% dintre copii suferă de aerofagie.

Care sunt simptomele aerofagiei

Cele mai frecvente simptome ale aerofagiei sunt:

- râgâielile frecvente, uneori de mai multe ori pe minut;

- burta balonată sau umflată;

- dureri de burtă.

Aceste probleme pot dura chiar și doi ani la unele persoane, mai mult, ele pot să fie simptome ale altor afecțiuni legate de stomac, cum ar fi refluxul acid, o iritație a mucoasei stomacale sau sindromul colonului iritabil.

Cum se tratează aerofagia

Din fericire aerofagia, dacă nu este simptom al vreunei afecțiuni, se poate remedia prin corectarea viciilor de alimentație, adică prin acordarea unei mai bune atenții acțiunii de a lua masa, cu o mestecare a bolului alimentar de 15-20 de ori, până când ajunge la o textură semilichidă, cu evitarea discuțiilor aprinse în timpul mesei și a activităților simultane, privit la televizor, butonat telefonul sau citit ziarul, dar și acordarea unui timp suficient mesei.

Pe lângă acestea, tratamentul stomatologic poate corecta viciile de masticație, eliminându-se astfel una dintre cauzele aerofagiei. Mai mult, protezele dentare slăbite vă pot determina să înghițiți mai mult aer, astfel că dacă sunteți în această situație asigurați-vă că acestea sunt prinse bine.

În cazul în care suferiți de aerofagie este recomandată evitarea gumei de mestecat, precum și evitarea excesului de băuturi carbogazoase, iar dacă sunteți fumător, este indicat să renunțați la acest obicei, căci li fumatul vă poate determina să înghițiți aer.

Astfel, există o serie de preparate farmaceutice care ajută la remedierea manifestărilor aerofagiei, având în compoziție cărbune activ, argile absorbante sau ceaiuri de plante (mentă, turmeric, fenicul sau ginseng).

Dacă aerofagia dvs se datorează depresiei sau anxietății este posibil să aveți nevoie de medicamente sau psihoterapie. 

Care sunt investigațiile necesare

Așa cum am  menționat anterior, aerofagia poate să fie simptomul altor afecțiuni digestive. În acest caz, investigațiile paraclinice utile pentru depistarea cauzelor organice a aerofagiei sunt:

- tranzitul baritat

- ecografia abdominală

- endoscopia digestivă

- teste  sanguine, cum ar fi hemoleucograma sau diverse constante biochimice

- tomografia computerizată, potrivit Centrului Medical de Diagnostic și Tratament ”Victor Babeș”.

Când este bine să bem apă pentru a evita balonarea. Nutriționist: O greșeală frecventă

Balonarea este dată, de cele mai multe ori de alimentație, precum și de dezechilibrele de la nivelul florei intestinale. În drumul de a identifica acele alimente care balonează, nutriționistul Ramona Duna a ținut să sublinieze necesitatea observării în primul rând al frecvenței cu care aceasta apare, pentru a putea se putea interveni asupra ei.

”Este important să ținem cont de frecvența cu care se manifestă aceasta. Dacă vorbim de balonarea ocazională, sunt câteva grupe de alimente bine definite, pe care le cunoaște cu toții, cruciferele, broccoli, conopida, ridichile. Ne asumăm când le consumăm, știm că sunt niște alimente foarte sănătoase, benefice, dens nutritive, care au potențial antiinflamator, antioxidant.

La fel, leguminoasele, toate boabele, mai ales că suntem un popor care consumă fasole, năut, linte, mazăre, dar și aici ne asumăm această balonare care se poate manifesta cu un grad mai ridicat sau mai scăzut, în funcție de toleranță”, a explicat nutriționistul Ramona Duna, în cadrul emisiunii ”Tinerețe fără bătrânețe” de la Digi 24. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Bolile inflamatorii intestinale și sindromul COLONULUI iritabil. Care este principala diferență

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.