Demența reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni neurodegenerative, cu un impact major asupra calității vieții. Demența se caracterizează printr-o deteriorare cognitivă globală și este asociată cu o gamă largă de simptome ce implică memoria, capacitatea de învățare, atenția, gândirea, limbajul și abilitățile sociale.

Deoarece această afecțiune nu are încă un leac, oamenii de știință lucrează pentru a înțelege modul în care factorii de stil de viață pot modifica riscul de demență. Astfel, datele unui studiu recent au indicat că persoanele cu diabet zaharat de tip 2 prezintă un risc mai scăzut de demență dacă își îmbunătățesc stilul de viață, notează Medical News Today.

Demența și factorii de risc

Vezi și: Câți pași trebuie să faci pe zi pentru a reduce riscul de demență. Contează mult și viteza

Unii factori de risc ai demenței nu pot fi modificați, cum ar fi înaintarea în vârstă sau istoricul familial, însă există o serie de alți factori modificabili care pot reduce riscul apariției demenței. De exemplu, fumatul, obezitatea și consumul excesiv de alcool sunt factori de risc pentru boala Alzheimer și demență.

Diagnosticul cu diabet, în special cel de tip 2, este un alt factor de risc pentru demență. Astfel, diabeticii pot, împreună cu medicul curant, să își gestioneze condiția medicală, dar mai ales să își îmbunătățească starea de sănătate.

Demența, diabetul de tip 2 și factorii de stil de viață

Potrivit acestui studiu, la care au participat peste 160.000 de persoane cu vârsta de peste 60 de ani, dintre care aproximativ 12.000 erau cu diabet de tip 2, cercetătorii au analizat modul în care 7 factori de stil de viață au avut impact asupra riscului de a dezvolta demență.

Aceștia au urmărit, în special, cum obiceiurile i-au ajutat pe cei cu diabet, comparativ cu persoanele care nu aveau diabet, iar factorii de stil de viață au cuprins:

- nu fumează în prezent

- consum moderat de alcool

- activitate fizică regulată

- alimentație sănătoasă

- somn suficient

- un comportament mai puțin sedentar

- contacte sociale frecvente. De altfel, un alt studiu a constatat că vizitele sociale, dar și exercițiile fizice și treburile casnice au fost asociate cu un risc redus de demență.

Vezi și: Cum se poate reduce riscul apariției demenței. Socializarea este una dintre activitățile recomandate

”Constatările noastre evidențiază faptul că, deși pacienții cu diabet zaharat prezintă un risc mai mare de a dezvolta demență mai târziu în comparație cu cei care nu suferă de diabet, respectarea unui stil de viață sănătos în general poate reduce foarte mult acest risc”, a afirmat dr. Yingli Lu, de la Shanghai Jiao Tong University School of Medicine, autorul studiului.

La rândul său, Jeroen Mahieu, cercetător în domeniul bolii Alzheimer, dar care nu a participat la acest studiu, susține că ”cea mai importantă concluzie a acestui studiu este că respectarea unui stil de viață sănătos reduce substanțial riscul de a dezvolta demență pentru pacienții cu diabet; semnificativ mai mult decât atunci când nu ai diabet.

Acest lucru este important având în vedere prevalența mai mare a demenței în rândul pacienților cu diabet”, însă adaugă că ”ar trebui să fim precauți în ceea ce privește interpretarea acestor efecte ca fiind cauzale”, având în vedere natura datelor și a proiectului de cercetare.

Demența și schimbarea stilului de viață

Chiar dacă studiul este limitat într-o anumită măsură, datele prezentate îi determină pe cercetători să continue, mai mult, să susțină recomandarea adoptării unui stil de viață sănătos.

”Astfel de schimbări pot nu numai să îmbunătățească starea generală de sănătate, ci și să contribuie la prevenirea sau la întârzierea apariției demenței la persoanele cu diabet.

Sunt necesare cercetări viitoare pentru a determina modul în care comportamentele combinate de stil de viață sănătos aduc beneficii rezultatelor cognitive în cazul diabetului și mecanismele posibile”, a mai spus Lu.

În același timp este deja cunoscut faptul că fumatul, consumul de alcool și obezitatea sunt principalii factori de risc pentru apariția cancerului, bărbații având o rată crescută de mortalitate, dar cu 50% dintre factorii influențabili.

Demența, primele simptome. La ce trebuie să fii atent

Declinul cognitiv ușor, precum și pierderile de memorie sunt o parte normală a îmbătrânirii. Însă există situații în care problemele de memorie indică ceva mai grav.

”În unele cazuri, de obicei în demența foarte timpurie, poate fi destul de greu să se decidă dacă dificultățile unei persoane au devenit suficiente pentru ca aceasta să se califice drept afectarea funcțiilor vieții cotidiene”, susține dr. Leslie Kernisan, notează EatThis.

Iar răspunsurile la câteva întrebări simple, dar importante, cum ar fi uitarea luării medicamentelor, pot să determine dacă aceste probleme de memorie ar putea fi un semn de demență.

Dificultate cu mai multe tipuri de funcții mentale

Demența este mai mult decât o pierdere de memorie, o serie dintre funcțiile mentale putând fi afectate de aceasta.

”Deși este obișnuit ca memoria să fie afectată, alte părți ale funcției de gândire pot fi afectate”, spune dr. Kernisan. ”Manualul DSM-5 din 2013 enumeră aceste șase tipuri de funcții cognitive de luat în considerare: învățare și memorie, limbaj, funcție executivă, atenție complexă, funcție perceptiv-motorie, cogniție socială.

Dificultățile reprezintă un declin față de nivelul anterior de abilitate al persoanei. Nu poate fi vorba de probleme de citire sau de matematică pe tot parcursul vieții sau chiar de grații sociale. Aceste probleme ar trebui să reprezinte o schimbare, în comparație cu abilitățile obișnuite ale persoanei ca adult”, susține dr. Kernisan. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Fumatul și alcoolul, factori de risc pentru aproape jumătate dintre decesele cauzate de cancer

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.