Cinci dintre bolile care pot schimba modul în care arată și  funcționează creierul sunt: 

1) Alcoolismul sau Tulburarea consumului de alcool

Nu este un secret pentru nimeni faptul că alcoolul afectează creierul, la modul că parcă te prostește. Alcoolul are un efect profund asupra structurilor complexe ale creierului. Blochează semnalele chimice dintre celulele creierului (numite neuroni), ducând la simptomele comune imediate ale intoxicației, inclusiv comportament impulsiv, vorbire neclară, memorie slabă și reflexe încetinite (link direct sursa informației).

Dar daunele alcoolului asupra creierului pot lua mai multe forme. Prima este neurotoxicitatea, care apare atunci când neuronii reacționează prea mult la neurotransmițători. Prea multă expunere la un neurotransmițător poate face ca neuronii să „clacheze” în cele din urmă. Deoarece neuronii formează căile dintre diferitele părți ale creierului, atunci când încep să se epuizeze, poate provoca o încetinire vizibilă a reacțiilor acestor căi. Pe lângă deteriorarea căii, materia creierului în sine este, de asemenea, deteriorată de consumul intens de alcool. Persoanele dependente de alcool suferă adesea de „contracție a creierului”, care este o reducere a volumului atât de substanță cenușie (corpi celulari) cât și de substanță albă (căile celulare) în timp.

Alcoolul de fapt, ucide încet dat sigur celulele creierului. De-a lungul timpului, alcoolicii vor avea major afectate funcțiile creierului. Cercetările arată că alcoolismul, dar și consumul moderat dar constant de alcool, pot micșora anumite părți ale creierului. Unii experți spun că persoanele cu alcoolism au un hipocampul mai mic – adică acea zonă din creier importantă pentru învățare și memorie - decât cei care nu beau des.

2) Accidentul Vascular Cerebral - AVC

Accidentele vasculare cerebrale – AVC-urile - apar atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este oprită brusc. Ele provoacă leziuni permanente ale creierului și pot duce la dizabilități și la deces. Simptomele vor depinde de locul în care se întâmplă accidentul vascular cerebral: Dacă este în partea stângă a creierului, este posibil să aveți slăbiciune la amorțeală în partea dreaptă a corpului și vorbitul poate fi, de asemenea, dificil. Dacă AVC-ul este pe partea dreaptă a creierului, este posibil să aveți slăbiciune sau amorțeală pe partea stângă (link direct sursa informației).

Cel ai important e ca atunci când un AVC s–a produs, persoana suferindă să ajungă în maximum trei ore și jumătate la o secție de urgență unde se face tromboliză intravenoasă – tratamentul salvator. După care, imediat trebuie continuat tratamentul și, în paralele, trebuie începută recuperarea. Cu cât ai devreme, cu atât mai bine. 

Pentru că există șanse ca pacienții care au avut un AVC să-ți păstreze sau să-și recapete mare parte din funcțiile afectate. Și asta se face prin două căi: cea naturală – neurogeneza – procesul prin care sunt create celule neuronale noi; sau prin recablarea creierului – care se face datorită recuperării, când alți neuroni celor preiau din funcțiile celor afectați. 

3) Anevrismul

Un anevrism cerebral este un punct slab, ca o pungă care se dilatează din peretele unui vas de sânge din creier. De obicei, aceasta se umflă și se umple cu sânge, iar la un moment dat se sparge. 

„Marea șarlatanie a anevrismului cerebral este că este un diagnostic care nu doare, nu dă simptome decât excepțional, în descoperim mai degrabă ocazional, atât în România, cât și în Franța, cât și în țările civilizate, de regulă pe o investigație RMN făcută din cu totul alte motive. Anevrismul de peste 12-13 milimetri poate da dureri de cap, poate da cefalee. Dar anevrismele de 4, 5, 6, 8 milimetri nu sunt simptomatice decât excepțional, când apasă anumite perechi de nervi cranieni și avem ptoză palpebrală sau avem manifestări de echilibru în fosa posterioară de exemplu, pe circulația vertebro-bazilară. De aceea este un diagnostic foarte greu de pus fără o imagistică de înaltă calitate, vorbesc de angiografie,  RMN sau angioCT”, a explicat EXCLUSIV la Interviurile DC News și DC Medical, dr Cristian Mihalea, medic primar Radiologie Imagistică-Medicală, cu supraspecializare în Neuroradiologie Intervențională, de la Spitalul Clinic Sanador. 

Ruperea acestor anevrisme provoacă sângerare în creier sau în zona dintre creier și mucoasa acestuia. Acestea sunt accidente vasculare cerebrale hemoragice. Pot începe ca dureri de cap, dar pot duce foarte la greață, convulsii și deces și, din păcate este cauza principală de deces subit la tineri. 

„Anevrismul cerebral este o dilatație a vasului carotidian sau a arterei cerebrale medii sau a arterei cerebrale anterioare, în care avem o dilatație, o slăbire a peretelui, care la momentul unei rupturi. Sunt hernii, este un perete de vas sanguin slăbit, un colagen care slăbește fie datorită fumatului, fie datorită hipertensiunii, fie pur și simplu nu avem o cauză precisă pe care o putem identifica, și la un moment dat acest perete herniat poate să se rupă. În urma unui puseu de hipertensiune, de exemplu, sau pur și simplu se rupe. Sângerarea produce o stricăciune asupra creierului, uneori ireversibilă, până la deces, alte ori cu sechele neurologice fabulos de importante. (...) Este cazul tipic de pacient tânăr care am auzit dintr-o dată că a dispărut dintre noi și nu a fost din cauza unui infarct miocardic acut. O ruptură de anevrism e a doua posibilitate de deces. În decurs de câteva zeci de minute pacientul ajunge în stare comatoasă”, a mai arătat dr Cristian Mihalea.

Vezi în video cum se tratează anevrismele cerebrale și ce șanse de succes au procedurile moderne de tratament: 

3) Depresia

Depresia nu afectează doar starea de spirit, așa cum am putea crede. Tulburarea poate schimba modul în care funcționează creierul (link direct sursa informației). Experții spun că reduce activitatea în unele zone ale creierului, inclusiv în lobii prefrontali, care sunt implicați în lucruri precum raționamentul, personalitatea și judecata. 

Mai multe studii (link direct analiză) au arătat că următoarele părți ale creierului pot fi afectate:

- hipocampusul, care controlează învățarea și memoria,
- talamusul, care controlează somnul, starea de alertă și cea de trezire,
- amigdala, care procesează stimulii de frică și amenințare,
- lobii frontali, importanți pentru mișcare voluntară, limbaj expresiv și pentru gestionarea funcțiilor executive de nivel superior,
- cortexul prefrontal, care controlează impulsurile, se adaptează la provocări, procesează și reglează emoțiile, gândește rațional și planifică.

Apoi, un alt studiu a constatat că persoanele care au fost depresive de mai bine de un deceniu au avut cu aproximativ 30% mai multă inflamație a creierului.

Acest lucru poate duce la pierderea celulelor creierului, ceea ce ar face mai probabile problemele de memorie și demența.

4) Scleroză multiplă

Când aveți scleroză multiplă, sistemul imunitar atacă nervii din creier și măduva spinării. Corpul trimite celule albe din sânge la atac, ceea ce dăunează mielinei, stratul de izolație din jurul nervilor. Acest lucru duce la apariția de leziuni ale nervilor și întrerupe fluxul de informații către și dinspre creier. În timp, țesutul cicatricial se formează pe nervi și creează leziuni. Aceste modificări duc la lucruri precum amorțeală, tremor și probleme de vedere și de gândire (link direct sursa informației).

5) Alzheimer și Parkinson

Neuronii din creier „vorbesc” între ei prin semnale chimice și electrice și trimit mesaje către restul corpului. Boala Alzheimer perturbă această comunicare, de vină fiind acumularea, sub formă de depozite, a două proteine novice, beta-amiloid și tau. La început, Alzheimer distruge de obicei neuronii și conexiunile lor în părți ale creierului implicate în memorie, inclusiv cortexul entorhinal și hipocampul. Mai târziu afectează zonele din cortexul cerebral responsabile de limbaj, raționament și comportament social (link direct sursa informației).

Boala Parkinson apare atunci când celulele nervoase din ganglionii bazali, o zonă a creierului care controlează mișcarea, devin afectate și/sau mor. În mod normal, aceste celule nervoase, sau neuroni, produc o substanță chimică importantă a creierului, cunoscută sub numele de dopamină. Odată cu evoluția bolii, funcțiile creierului se pierd una după alta (link direct studiu).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.