Cercetătorii din Australia au stabilit o legătură între bolile cardiovasculare şi vremea caniculară, estimând că povara bolilor de inimă s-ar putea dubla până în 2050 dacă tendinţele climatice actuale vor continua să se manifeste, potrivit unui studiu publicat luni, informează DPA.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că, în medie, 49.483 de ani de viaţă sănătoasă s-au pierdut anual din cauza bolilor cardiovasculare provocate de vremea caniculară în Australia în perioada 2003-2018.

Autorii studiului publicat în European Heart Journal au folosit date provenite din Baza de date australiană referitoare la povara bolilor sau deceselor provocate de bolile cardiovasculare pentru perioadă menţionată.

Specialiştii au calculat apoi că aproximativ 7,3% din povara totală cauzată de bolile cardiovasculare sau de decese poate fi atribuită condiţiilor meteo extreme.

Studiul sugerează că procentul s-ar putea dubla sau chiar tripla până în 2050, în funcţie de diferitele scenarii privind emisiile diverselor gaze cu efect de seră schiţate de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC).

Scenariul emisiilor mai reduse ar corespunde unei poveri mai mici - 139.828, în medie, de ani de viaţă sănătoasă pierduţi anual până în 2050 -, în timp ce un scenariu al unor emisii mai ridicate ar corespunde unei poveri mai mari - 161.095, în medie, de ani de viaţă sănătoasă pierduţi anual până în 2050.

''În perioadele caniculare, inimile noastre trebuie să muncească mai mult pentru a ne ajuta să ne răcorim. Această presiune suplimentară poate fi periculoasă, în special pentru persoanele cu boli cardiovasculare'', a declarat profesorul Peng Bi, de la Universitatea Adelaide.

Primul studiu de acest tip

''Deşi studiul nostru se referă la Australia, legătura fundamentală între temperaturile ridicate şi un risc cardiovascular crescut a fost documentată la nivel global'', a adăugat el.

''Studiul combină mai mulţi factori cheie - schimbările climatice, migrarea populaţiei şi scenarii adaptative - pentru a oferi o imagine completă asupra poverii bolii pe teritoriul Australiei'', a precizat autorul principal al cercetării, Jingwen Liu, de la Universitatea din Adelaide.

''Datorită acestui lucru, studiul nostru este unul dintre primele de acest tip la nivel global'', a adăugat el.

''Modelele noastre se bazează pe ipoteze care ar putea să nu cuprindă toate detaliile din viaţa reală; cu toate acestea, în ciuda acestor incertitudini, abordarea noastră exhaustivă face ca studiul să fie valoros pentru planificarea adaptării viitoare la schimbările climatice şi strategii de atenuare'', a explicat Jingwen Liu.

Autorii au mai descoperit că există şi o oportunitate pentru reducerea impactului temperaturilor ridicate asupra bolilor cardiovasculare prin strategii care să ajute oamenii să se adapteze la temperaturile ridicate.

''Descoperirile noastre îndeamnă, de asemenea, la investiţii urgente în strategii de adaptare şi minimizare a efectelor negative, cum ar fi planuri de răcorire în zonele urbane, campanii de sănătate publică, precum şi reacţii de urgenţă îmbunătăţite în perioadele caniculare'', a precizat Peng Bi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.