Somnul este absolut necesar pentru funcționarea organismului. Specialiștii recomandă opt ore de somn, însă, atenție. Acesta nu trebuie să fie fragmentat.

Inima poate fi îmbolnăvită de mai mulți factori. Alimentația necorespunzătoare, stilul de viață dezordonat, dar și somnul necorespunzător sunt factorii care contribuie la dezvoltarea afecțiunilor cardiovasculare.

Dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie explică cum ne este afectată inima de un somn necorespunzător.

”Un tipar neregulat al somnului poate fi factor de risc pentru bolile cardiovasculare, independent de factorii de risc tradiționali și de cantitatea ori calitatea somnului.  Atunci când vorbim despre somn, avem tendința să ne concentrăm asupra duratei - câte ore doarme o persoană în fiecare noapte - dar nu asupra neregularității somnului și a impactului pe care îl are mersul la culcare la ore diferite de la o noapte la alta sau asupra dormitului fragmentat, în reprize.

Somnul are o mare importanță pentru sănătatea noastră generală. E important ca, dacă nu dormim bine, să căutăm soluții pentru rezolvarea acestei probleme cât mai repede”, arată medicul Anca Tâu.

Vezi și: Stresul oxidativ, cauza apariției unor boli. Țincu: Traiul modern dăunează

Ațipitul frecvent, un motiv de îngrijorare. Riscul de AVC, în creștere cu 24%

Oboseala de după-amiază, dar mai ales frecvența cu care apare aceasta poate să fie semnul unor probleme medicale, arată studii recente.

Deși este firească o astfel de stare, care de cele mai multe ori este dată de consumul de alimente sau băuturi ”absorbante” de energie, ațipeala ar putea fi corelată cu un risc mai mare de hipertensiune și accident vascular cerebral.

O analiză a peste 350.000 de înregistrări anonime de la UK Biobank a dezvăluit această legătură, sugerând că ar putea fi mai mult decât o coincidență.

Fiind vorba de un studiu corelațional, cifrele nu implică neapărat că vina aparține somnului în sine. Este foarte posibil ca problema să fie reprezentată de modelele de somn deficitare, iar acele scurte momente de odihnă în timpul zilei să nu fie suficiente pentru a ne proteja de deficiențele de sănătate care apar ca urmare.

”Aceste rezultate sunt deosebit de interesante, deoarece milioane de oameni s-ar putea bucura de un somn regulat sau chiar zilnic”, a declarat anestezistul E Wang de la Xiangya Hospital Central South University din China, citat de Science Alert.

Studii anterioare au remarcat o legătură potențială între somnul în timpul zilei și hipertensiunea arterială și, prin extensie, una dintre complicațiile sale majore, accidentul vascular cerebral. De fapt, o singură zi de siestă poate coincide cu o creștere a riscului de hipertensiune și de accident vascular cerebral.

Citește mai departe AICI

În cât timp ne recuperăm somnul pierdut. Medic: Există mai multe controverse

La tinerețe orele de somn pierdute par doar o glumă, mereu gândindu-ne că avem destul timp să dormim la maturitate. Însă, odată cu trecerea vreme, lucrurile, dar mai ales percepția fiecăruia se schimbă, iar dacă mai apar și probleme de respirație, deja un somn de calitate devine un țel greu de atins.

Medicul ORL Ioan Bulescu a vorbit, la ”Neatza cu Răzvan și Dani” despre aceste probleme, dar și despre modul în care putem să ne facem somnul mai dulce.

”Este o legătură foarte mare între respirația în timpul somnului și calitatea somnului, adică partea de ORL este foarte implicată în bolile de somn”, a explicat dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL, la ”Neatza cu Răzvan și Dani” de la Antena 1.

De altfel, acesta a precizat că este necesar să avem un program de somn, ”de care să ne ținem”. Pe de altă parte, mai spune medicul, ”ar trebui ca adulți, să dormim între 7 și 9 ore, în fiecare noapte” ca să avem o viață sănătoasă. Cât privește acest număr de ore pe care mai toți îl recomandă, medicul a subliniat că există și oameni care au o nevoie mai scăzută de somn, la fel cum sunt și unii oameni care au o nevoie mai crescută de somn. Însă ce este cel mai important este ca somnul să fie unul de calitate.

Citește mai departe AICI

Somnul îndelungat scurtează viața. Există riscul morții premature

Somnul îndelungat scurtează viața, notează cercetătorii. Mai mult de 9 ore de somn pe noapte și statul mult pe scaun în timpul zilei ar putea fi o combinație periculoasă, în special atunci când se adaugă lipsea de exerciții fizice, potrivit unei noi cercetări de la Universitatea din Sydney - Studiul 45 and Up.

Descoperirile, publicate în jurnalul PLOS Medicine, arată că o persoană care doarme prea mult, stă prea mult timp pe scaun și nu este suficient de activă fizic are de patru ori mai multe șanse de a muri devreme decât o persoană fără aceste obiceiuri de viață nesănătoase.

Prea mult stat echivalează cu mai mult de 7 ore pe zi și prea puțin exercițiu este definit ca mai puțin de 150 de minute pe săptămână.

Pe lângă noi dovezi privind combinația riscantă dintre somn prelungit, șezut îndelungat și lipsa exercițiilor fizice, cercetătorii au descoperit și o altă amenințare triplă problematică: fumatul, consumul ridicat de alcool și lipsa somnului (mai puțin de 7 ore pe noapte) sunt, de asemenea, legate de un risc de deces prematur - de peste patru ori mai mare.

Citește mai departe AICI

Deces prematur

Și alte câteva combinații au dus la mai mult decât dublu riscul de deces prematur. Cercetătorii au analizat comportamente de stil de viață, care sunt deja cunoscute pentru a crește riscul de deces și de boală - fumat, consumul ridicat de alcool, dieta săraci și de a fi inactiv fizic - și a adăugat excesul de relaxare / prea mult somn în ecuație.

Apoi au analizat diferite combinații ale tuturor acestor factori de risc pentru a vedea ce grupări au avut cel mai mare impact asupra riscului unei persoane de a muri prematur din orice cauză.

Pe lângă noile dovezi privind combinația riscantă de somn prelungit, ședere și lipsa exercițiilor fizice, cercetătorii au descoperit și o altă amenințare triplă problematică: fumatul, consumul ridicat de alcool și lipsa somnului (mai puțin de 7 ore pe noapte) este, de asemenea, legat de un risc de deces precoce de peste patru ori mai mare.

Vezi și: Poliomielita, risc de reapariție după 30 de ani, deși există vaccin. Tamara Roșu: Anul 2026, ȚINTA fără poliomielită la nivel mondial

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.