Obezitatea este un factor de risc pentru multe probleme de sănătate, fiind pe locul al treilea, după fumat și consumul de alcool, pentru apariția cancerului.

Tratamentele actuale ale obezității includ o alimentație hipocalorică, operațiile hiperbarice sau o serie de medicamente, însă, chiar și așa numărul persoanelor obeze este în continuă creștere.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2016, 1,9 miliarde de adulți erau supraponderali, iar dintre aceștia 650 de milioane obezi, iar pentru a vedea cât de îngrijorătoare sunt aceste date trebuie menționat că în perioada 1975 - 2016 numărul persoanelor obeze s-a triplat.

Vezi și: De ce NU intervenim când vedem hărțuire pe stradă și de ce "femeia e de vină". Ana Măiță, mărturisire: Privirea aia de groază absolută și rușine mă va urmări pentru totdeauna

Obezitatea și impactul asupra sănătății

Este deja cunoscut faptul că obezitatea este dăunătoare pentru sănătate, iar potrivit Centrului de Prevenție și Control al Bolilor (CDC), lista afecțiunilor pentru care obezitatea este un factor de risc include:

 - creșterea riscului de mortalitate din toate cauzele

- hipertensiune

- creșterea nivelului de colesterol ”rău”, scăderea nivelului de colesterol ”bun”, dislipidimia (creșterea trigliceridelor)

- diabert de tip 2

- boli cardiovasculare

- accident vascular cerebral

- osteoartrită

- apneea în somn și probleme respiratorii

- mai multe tipuri de cancer.

Vezi și: Indicele glicemic și impactul asupra sănătății. "Scorurile" indicelui glicemic și la ce trebuie să fiți atenți dacă optați pentru dieta diabeticilor

Obezitatea, în creștere, cauze

Un material publicat de revista Obesity sugerează că obezitatea, dar mai ales creșterea numărului de persoane care suferă de aceasta este în strânsă legătură cu ”creșterea cantității de alimente pe cap de locuitor, creșterea disponibilității și comercializării alimentelor și băuturilor cu conținut ridicat de calorii și cu indice glicemic ridicat, porții mai mari de mâncare, înlocuirea activităților fizice din timpul liber cu cele sedentare, cum ar fi privitul la televizor sau utilizarea dispozitivelor electronice, somnul insuficient și utilizarea de medicamente care cresc greutatea”.

În același timp, dr. Mir Ali, chirurg bariatric, susține că obezitatea are cauze multifactoriale, dar și că genetica joacă un rol important. 

”Evoluția este un proces foarte lent, dar poate juca și ea un rol. În primul rând, obezitatea este determinată de schimbarea dietelor noastre către alimente mai dense din punct de vedere energetic, de un stil de viață mai sedentar, iar factorii de mediu, cum ar fi urbanizarea, pot juca, de asemenea, un rol”, a explicat medicul.

Mâncarea, în special cea ultraprocesată, se află pe primul loc între factorii care pot duce la obezitate, iar mulți arată cu degetul spre industria alimentară, și o consideră vinovată de epidemia obezității.

Industria alimentară a influențat consumul în patru direcții importante, notează Medical News Today, care citează un raport din 2012:

- stabilirea prețurilor. Pe termen lung sau mediu, prețul influențează cantitatea de alimente pe care populația o cumpără și o consumă;

- comunicările de marketing;

- produsul în sine. Calitatea și cantitatea alimentelor vor influența cumpărarea și consumul acestora de către populație;

- mediul de consum, care reprezintă disponibilitatea și comoditatea alimentelor.

Vezi și: Obezitatea infantilă, la vârste tot mai mici. Endocrinolog: Unul din 3 copii suferă, situația este îngrijorătoare

Obezitatea, tratată cu ce avem în cămară sau frigider

”Lasă hrana să-ți fie medicament și medicamentul hrană”, deviza lui Hipocrate se poate aplica și în cazul obezității.

Medicina culinară a evoluat în ultima vreme, mai ales ca urmare a creșterii interesului pentru relația dintre mâncare, alimentație și gătitul sănătos. De altfel, gătitul poate ajuta și la consolidarea relației dintre parteneri sau dintre părinți și copii, prin petrecerea unui timp de calitate.

Astfel, dintre dietele cu acțiunea supra sănătății, nu privite doar ca o cură de slăbire se dieta antiinflamatorie, care reduce durerile artritei reumatoide, cauzată de obezitate, și dieta mediteraneeană, care previne bolile cardiovasculare și diabetul de tip 2.

Vezi și: Dieta antiinflamatoare, ce nu trebuie să lipsească din meniu. Pleșea: Vom avea beneficii, mai deștept, mai frumos, mai binedispus, pe scurt

În dieta mediteraneeană sunt incluse fructe, legume, ulei de măsline, leguminoase, cereale integrale și pește ori fructe de mare, și sunt scoase, în totalitate, alimentele ultraprocesate și carnea, prezente în dieta occidentală.

Dr. Ali susține că medicina culinară poate ajuta, dar că nu este p soluție universală.

”Medicina culinară este disciplina care educă și împuternicește oamenii să aleagă și să gătească alimente sănătoase. Deși, la fel ca și la alte metode de slăbire, fiecare individ va răspunde diferit la această abordare și, prin urmare, va avea grade diferite de succes”, a declarat dr. Ali.

De altfel, dieta mediteraneeană înseamnă nu doar o alimentație sănătoasă, ci și pe controlul porțiilor.

Mai mult decât atât, dieta mediteraneeană în combinație cu dieta DASH, care este recomandată persoanelor cu hipertensiune, duc la ceea ce specialiștii în nutriție numesc dieta MIND și care ajută în prevenirea bolii Alzheimer, de care suferă 60-70% dintre persoanele cu demență.

În cazul dietei MIND, adepții sunt încurajați să consume fructe de pădure, dar nu se pune accentul pe consumul de fructe în general.

Vezi și: Burnout și brownout, ce sunt și care sunt SEMNELE. Cum să tratezi epuizarea, fără să ajungi să-ți dai demisia. Dafinoiu: Apar frustrarea, dezamăgirea, neajutorarea

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.