Mindfulness, considerat o soluție...
Dr. Rodica Niculescu, medic primar Cardiologie, șef Departament CardiologieIntervențională la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a vorbit despre infarctul miocardic acut, simptomele, cauzele și tratamentul și cum se pune diagnosticul.
Infarctul miocardic acut, cunoscut și sub numele de atac de cord, este o afecțiune care pune viața în pericol și care apare atunci când fluxul sanguin către mușchiul cardiac este întrerupt brusc, provocând leziuni ale țesuturilor.
Acesta este, de obicei, rezultatul unui blocaj în una sau mai multe artere coronare. Un blocaj se poate dezvolta din cauza unei acumulări de placă, o substanță formată în principal din grăsimi, colesterol și deșeuri celulare sau din cauza unui cheag de sânge brusc care se formează pe blocaj.
"În spitalul nostru vin pacienți cu infarct acut. Se prezintă la camera de gardă cu durere importantă, unii chiar cu o stare depreciată din punct de vedere dinamic.
Există și cauze de stop cardio-respirator, dar acelea sunt cazurile realmente grave. Dar apar, nu putem să le negăm.
Tratamentul, imediat după ce avem diagnosticul de infarct miocardic acut, este coronarografia, care pune diagnosticul de infarct și dincolo de asta realizează și dezobstrucția arterei respective. Acum, aici există o plajă foarte largă de manifestare, în sensul că sunt variabile pozițiile în care artera este închisă. Fie pacientul care o leziune cronică ce a evoluat încet, încet, a venit și atunci să spunem că e un pic precondiționat față de starea lui și atunci evoluția lui nu este chiar atât de gravă, în sensul să este ușor adaptată acestei situații.
Dar sigur, el necesită tratament cu stent și cu tratament susținut cu o anumită medicație. Există și pacienți tineri care fac tromboză pur și simplu și fac un infarct, ei nefiind deloc adaptați acestei stări și au o evoluție foarte gravă. Acestea sunt situațiile cu evoluția cea mai gravă.
Beneficiul este deschiderea arterei și reluarea fluxului, pentru că, știți, noi nu tratăm arterele, de fapt, noi tratăm mușchiul inimii, ca el să-și păstreze funcția. Dacă el nu-ți păstrează funcția, pentru că nu primește prin sânge oxigen și glucoză, atunci funcția cardiacă este cea afectată. De aceea apar aceste manifestări. Interesul nostru este ca funcția cardiacă să fie cât mai bună", a declarat medicul Rodica Niculescu, în exclusivitate pentru DC Medical.
Ce spui despre asta: Cât de periculos e Khosta-2, virusul "ciudat" declanșat în Rusia. Carmen Dorobăț, informații cheie
În timp ce simptomele clasice ale unui atac de cord sunt durerea toracică și dificultăți de respirație, simptomele pot fi foarte variate. Cele mai frecvente simptome ale unui atac de cord includ:
- presiune sau o strângere în piept
- durere în piept, spate, maxilar și alte zone din partea superioară a corpului care durează mai mult de câteva minute sau care dispare și revine
- dificultăți de respirație
- transpirație
- greață
- vărsături
- anxietate
- senzația că veți leșina
- un ritm cardiac accelerat
- senzație de condamnare iminentă
Trebuie să vezi: Dormitul pe spate, riscuri. Cum trebuie să stai corect, dacă dormi pe spate. Florin Govor: Asta reduce la jumătate presiunea de pe coloană
"Incontestabil, infarctul este forma cea mai gravă, pe care o tratăm cu prioritate. Există, la nivel cardiac leziunile legate de suferința cardiacă arterială, care dincolo de acest infarct sunt practic durerile cronice cu cardiopatia ischemică cronică (...)
Există leziunile structurale, cele de care am amintit, respectiv valva aortică, valva mitrală, ele se pot rezolva pentru un grup de pacienți, care se încadrează cel mai bine către această metodă de tratament cu montarea unei valve transcateter, acel TAVI.
Există discuții legate de urmărirea pacientului în timp. Este important și ghidurile susțin acest lucru, ca pacientul care are 60 de ani să nu fie tratat prin această procedură TAVI, deși, într-un fel, toată lumea are tendința să traverseze acest gest mai ușor, pentru că valvele au o viabilitate undeva spre 10 ani și atunci el ajunge ca la 70 de ani să aibă din nou această suferință", a mai spus medicul.
În fiecare an, pe 29 septembrie, se marchează Ziua Mondială a Inimii, eveniment organizat la nivel internaţional de World Heart Organization şi care doreşte să contribuie la creşterea gradului de conştientizare a populaţiei globului asupra factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi să determine treptat o schimbare în atitudinea oamenilor faţă de problema adoptării unui stil de viaţă sănătos.
Ziua Mondială a Inimii a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2000, cu scopul de a informa populaţia din întreaga lume cu privire la principala cauză de deces, şi anume: bolile cardiovasculare.
Conform Fundației Române a Inimii, la nivel mondial, anual se înregistrează 17,3 milioane de decese, iar acest număr este în continuă creştere. Până în 2030, dacă nu se vor adopta măsuri imediate, se aşteaptă ca 23 de milioane de oameni să moară an de an, din cauza afecţiunilor cardiovasculare.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
Mindfulness, considerat o soluție...
Alimentația echilibrată, bogată în...
Anxietatea nu doar că îți afectează...
Acest test simplu îți poate salva viața. Cum poți depista rapid...
Ce trebuie să faci în caz de arsură...
Medicul Elvira Brătilă ne-a vorbit...
Printr-un gest care durează doar...
Activitatea fizică poate fi aliatul...