Moda dietelor vine și pleacă, iar unele pot scurta durata vieții. Aproape jumătate dintre americani urmează o dietă în fiecare an, conform Raportului Gitnux 2024. Cu o varietate aparent infinită de opțiuni dietetice, poate fi dificil să determine care este cea mai bună pentru tine.

În plus, unele diete la modă sunt de-a dreptul periculoase și pot face mai mult rău decât bine. În plus, tehnicile rapide de slăbire, cum ar fi săritul meselor și postul intermitent, pot avea efecte secundare destul de alarmante.

Deși unele diete sunt mai sănătoase decât altele, chiar și acelea care par sănătoase pot avea consecințe negative dacă nu sunt urmate corect. De exemplu, dieta Paleo — care pune accent pe alimente întregi și neprocesate, precum fructe, legume, carne slabă, pește, ouă, nuci și semințe — poate părea sănătoasă la prima vedere. Totuși, dacă nu este echilibrată corect, ar putea duce la deficiențe nutriționale sau mai rău. Consultarea unui nutriționist sau a unui specialist în sănătate înainte de a începe orice plan dietetic este întotdeauna o idee bună.

Postul intermitent

Tehnic, postul este definit ca fiind absența consumului de alimente sau lichide într-o anumită perioadă. În unele cazuri, apa, cafeaua sau ceaiul sunt permise. Postul intermitent este o dietă populară în care oamenii își restricționează programul de alimentație. Cea mai comună este aceea de a mânca doar între ora 12:00 și 20:00 în fiecare zi.

Poți mânca orice dorești, atâta timp cât este în acea fereastră de timp. Alte exemple de postul intermitent includ postul din zile alternate, în care mănânci fără restricții într-o zi, postești în ziua următoare și apoi repeți ciclul; și postul 5:2 (de exemplu, mâncând în cele cinci zile lucrătoare și postind în weekend).

Această dietă a devenit la modă deoarece este simplu de urmat, neimplicând numărarea caloriilor sau restricționarea tipurilor de alimente, și mulți susținători afirmă că este un mod eficient de a slăbi. Cu toate acestea, cercetările recente au dezvăluit că această dietă la modă poate fi dăunătoare pentru sănătate.

Un studiu din 2024 al American Heart Association a constatat că persoanele care au participat la postul intermitent, în special limitându-se să mănânce doar într-un interval de 8 ore, și-au crescut șansele de a muri din cauza bolilor cardiovasculare cu un uimitor 91%.

"Chiar dacă acest tip de dietă a fost popular datorită posibilelor beneficii pe termen scurt, cercetările noastre arată clar că, comparativ cu un interval obișnuit de alimentație de 12-16 ore pe zi, o durată mai scurtă de alimentație nu a fost asociată cu o viață mai lungă", a declarat Victor Wenze Zhong, unul dintre autorii studiului.

Sărirea meselor

Ai auzit vreodată că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei? Ei bine, știința este de acord. Sărirea meselor poate avea efecte devastatoare pe termen lung asupra sănătății. Cercetările moderne au arătat nu doar că sărirea meselor slăbește sistemul imunitar, dar poate crește și riscul de a dezvolta boli de inimă, ceea ce poate duce la o serie de alte probleme de sănătate.

Un studiu din 2023 publicat în revista Immunity a constatat că șoarecii care au postit (adică săreau mesele) între câteva ore și 24 de ore au experimentat modificări în celulele albe din sânge, ceea ce a dus la creșterea inflamației, slăbirea imunității și un risc mai mare de boli cardiovasculare.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, bolile cardiovasculare (CVD) sunt principala cauză de deces la nivel mondial, revendicând aproximativ 17,9 milioane de vieți anual, în principal din accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord.

Un studiu din 2023 publicat în Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics a examinat aproape 25.000 de americani și a constatat că sărirea micului dejun a crescut riscul de moarte din cauza CVD, iar sărirea prânzului sau cinei a crescut riscul de moarte din orice cauză. Lecția aici este că sărirea meselor poate scurta serios durata vieții tale.

Nelimitarea consumului de carne

Unii aleg să mănânce carne pentru gustul său sau pentru că furnizează nutrienți esențiali precum proteine, fier, zinc și vitamina B12. Pe de altă parte, unii aleg să nu mănânce carne din motive de mediu, considerații etice sau preocupări legate de sănătate.

Din punct de vedere al sănătății, reducerea consumului de carne, în special de carne roșie și procesată, este asociată cu un risc mai mic de anumite boli cronice, cum ar fi bolile de inimă și cancerul.

NHS recomandă limitarea consumului de carne roșie și procesată la 70 de grame pe zi sau mai puțin pentru a reduce riscul de hipertensiune arterială și anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de colon. Carnea procesată include cârnați, bacon, carne de deli și carne conservată, în timp ce carnea roșie include lucruri precum carne de vită, porc și miel.

Consumul excesiv de carne roșie și procesată a fost legat de un risc crescut de diabet de tip 2, boli cardiovasculare, cancer de colon și moarte prematură, conform unui studiu publicat în BMJ în 2019. Studiul a concluzionat că "creșterea consumului de carne roșie, în special a cărnii procesate, a fost asociată cu rate mai mari de mortalitate generală".

Consumul excesiv de alimente procesate

Alegeri alimentare - FOTO: Freepik

Potrivit unui studiu din 2024 publicat în BMJ, consumul de alimente procesate crește riscul de moarte prematură din orice cauză cu 4% în comparație cu cei care nu consumă atât de multe alimente procesate. Nivelurile ridicate de consum de carne procesată au fost un factor major care a contribuit la ratele mai mari de mortalitate calculate în studiu.

Consumul de alcool în exces

Contrar credințelor populare, un pahar de vin roșu pe zi nu te ferește de doctor. În anii 1990, iubitorii de vin s-au bucurat când cercetările au arătat că un pahar de vin roșu din când în când era bun pentru sănătate. Ei bine, noile studii științifice sugerează altceva. Consumul de alcool în orice cantitate nu este bun pentru sănătatea ta.

De fapt, crește riscul de probleme cardiovasculare și boli, conform unui studiu din 2022 publicat în JAMA Network Open. Aceste rezultate au luat în calcul toate nivelurile de consum de alcool, inclusiv cele care respectă cele mai recente linii directoare naționale.

Consumul excesiv de alcool, fie pe termen lung, poate avea efecte secundare negative serioase. NHS raportează că alcoolul poate afecta creierul, inima, ficatul, pancreasul și sistemul imunitar, pe lângă creșterea riscului de cancer.

Consumul excesiv de zahăr

Zahărul adăugat a fost legat de câteva probleme de sănătate grave, cum ar fi creșterea în greutate, acnee, diabet de tip 2, cancer, depresie, ficat gras, boli renale și alte afecțiuni serioase. Consumarea unor cantități mari de zahăr procesat este, de asemenea, asociată cu moartea prin boli cardiovasculare, conform unui studiu din 2014 publicat în JAMA Internal Medicine. Studiul a constatat că persoanele care obțineau 17% până la 21% din calorii din zahăr adăugat aveau un risc cu 38% mai mare de a muri din cauza bolilor cardiovasculare comparativ cu cei care aveau un aport mai mic de zahăr adăugat.

Zahărul se ascunde adesea în multe alimente procesate sub diverse denumiri, cum ar fi sirop de porumb, sirop de orez, sirop de porumb cu fructoză ridicată, fructoză, zaharoză, maltoză și dextroză, printre altele.

Vinovații comuni sunt sucurile, iaurtul, pâinea, cerealele, prăjiturile, biscuiții, bomboanele, condimentele și altele; chiar și sucul de fructe are zahăr adăugat. Potrivit unui studiu din 2019 publicat prin JAMA Network Open, consumul a mai mult de o porție de 12 uncii de suc de fructe pe zi a crescut șansa de moarte prematură cu 24%. Ca în majoritatea lucrurilor din viață, moderatia este cheia.

Consumul scăzut de fibre

Fibrele dietetice constau în componentele nedigerabile ale alimentelor pe bază de plante care ajută la digestie și mențin sistemul digestiv funcționând corect. Cercetările recente sugerează, totuși, că fibrele oferă și mai multe beneficii dincolo de mișcările intestinale echilibrate. Un studiu din 2019 publicat în The Lancet a relevat că consumul a 25 până la 29 de grame sau mai mult de fibre dietetice în fiecare zi a scăzut riscul de moarte prematură din orice cauză și mortalitatea legată de boli cardiovasculare cu 15% până la 30%.

Consumul de alimente bogate în fibre a redus, de asemenea, incidența bolii coronariene, accidentului vascular cerebral, diabetului de tip 2 și cancerului colorectal cu 16-24%, mai notează studiul.

Alimentele bogate în fibre pot contribui și la îmbunătățirea sănătății inimii prin echilibrarea tensiunii arteriale, inflamației, zahărului din sânge și colesterolului, și chiar pot ajuta la gestionarea greutății.

Consumul insuficient de apă

Această greșeală obișnuită poate duce la o moarte prematură. Deshidratarea cronică a fost asociată cu semne de îmbătrânire accelerate, pe lângă un risc mai mare de boli cronice și deces. Un studiu din 2023 al National Institute of Health publicat în eBioMedicine a relevat că "adulții care se mențin bine hidratați par a fi mai sănătoși, dezvoltă mai puține afecțiuni cronice, cum ar fi bolile de inimă și pulmonare, și trăiesc mai mult".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.