Stare de alertă epidemică. Epidemia de gripă, declarată oficial în România. Rafila, despre măsurile aplicate

epidemia de gripa. FOTO: Feepik @kuprevich
Stare de alertă epidemiologică de gripă în România. Anunțul a fost făcut de ministrul Rafila, după ședința cu INSP.

Este oficial. În România a fost declarată starea de alertă epidemiologică de gripă, potrivit anunțului făcut de către ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ca urmare a creșterii a numărului de cazuri de infecții respiratorii.

"Sezonul gripal în acest an este decalat cu câteva săptămâni. (...) Este posibil ca vârful să fie în perioada 15 ianuarie - 10 februarie, după care va urma o scădere a cazurilor de viroză respiratorie, inclusiv de gripă. Este a treia săptămână epidemică", a explicat ministrul Sănătății Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.

Potrivit lui Rafila, rata de pozitivare pentru infecţia gripală înregistrată în săptămână 26 decembrie - 1 ianuarie este de 37%. Conform datelor oficiale ale INSP, la nivel național, numărul total de cazuri de infecții respiratorii acute (gripă clinică, IACRS și pneumonii) a fost de 140.688, în săptămâna 19-25 decembrie, respectiv 101.059 cazuri în săptămâna 12-18 decembrie 2022.

”O să emit o instrucție, legea 95 îmi permite acest lucru, în care, conform prevederilor Legii 95 există o stare de alertă epidemică, pentru că declararea epidemiei pe baza unui ordin de ministru ne-ar pune într-o situație, există o lege adoptată în timpul pandemiei, iar aceasta generează, automat, prin emiterea unui ordin de ministru anumite restricții.

Ori, ați văzut că abordarea noastră a fost o abordare care să vină în sprijinul dezvoltării normale a activității economice și sociale, să menținem școlile deschise, nu să introducem iar chestiunile legate de carantină și de izolare, pentru că emiterea unui ordin de ministru ar fi generat o astfel de situație.

Și atunci, prefer să adoptăm, pentru că nu este o situație dramatică, ea este o situație fără precedent în această perioadă. Ați văzut însă, că în alte perioade, de exemplu, în urmă cu 5 sau 10 ani, în luna februarie aveam mai multe cazuri de viroze respratorii, am ajuns și la 170.000 de cazuri pe săptămână.

Ea este mai devreme decât în alte perioade și atunci, înainte de 2020 nu exista această lege, Legea 136/2020, și sunt un om  echilibrat și încerc să găsesc cele mai bune soluții pentru protejarea sănătății publice, dar nu vreau să ne reîntoarcem, în niciun fel, la alte discuții legate de carantină și de izolare, care ar trebui să le ia autoritățile în cazul în care Ministerul Sănătății emite un astfel de ordin. Prefer recomandări decât restricții și știți prea bine din experiența noastră din pandemie a dovedit că am avut dreptate, situația a fost mult mai bună atunci când am făcut recomandări.

Aderența populației la aceste recomandări a fost mult mai bună decât în perioada de restricții care a generat și foarte multă tensiune în societate, prefer un partener în populație, nu situații care să ducă la tensionarea situației, în general, mai ales că discutăm și de un context economic foarte complicat”, a explicat ministrul Rafila decizia de astăzi.

2. -imagine fara descriere- (alexandru-rafila_84558200.jpg)

Ministrul Sănătății Alexandru Rafila. FOTO: Facebook @Guvernul României 

Măsurile care vor fi luate în vederea limitării răspândirii gripei

La nivelul populației generale, măsurile recomandate includ:

- evitarea aglomerațiilor, aerisirea spațiilor închise și purtarea măștii în spațiile închise

- menținerea unei igiene adecvate a mâinilor, în vederea reducerii răspândirii virusului

- respectarea etichetei tusei și strănutului, utilizarea de batiste de unică folosință

-consultarea medicului de familie la apariția simptomelor respiratorii, pentru a stabili indicațiile terapeutice, izolarea la domiciliu și eventuale investigații suplimentare

- consultarea centrelor de evaluare sau a centrelor de permanență organizate la nivel județean

- continuarea vaccinării antigripale, în special pentru persoanele aflate la risc: persoane cu vârsta peste 65 de ani, gravide, bolnavi cronici.

La nivelul școlilor, măsurile recomandate includ:

- realizarea triajului zilnic

- utilizarea măștilor de protecție de către cadrele didactice și, eventual de către copii

- informarea părinților și aparținătorilor legalu privind semnele și simptomele de infecții rspiratorii

- asigurarea materialelor necesare dezinfecției periodice a mâinilor și suprafețelor

- aerisirea periodică a încăperilor

- respectarea etichetei tusei și strănutului, utilizarea de batiste de unică folosință.

La nivelul unităților sanitare, decizia luării măsurilor se face de către managerul unității și includ:

- realizarea triajului epidemiologic zilnic penru personal, cu recomandarea de izolare voluntarp la domiciliu a celor cu simptome respiratorii

- purtarea echipamentului de protecție (măști, mănuși, halate) de către personalul medical și alte persoane care intră în contact cu pacienții

- adaptarea programului de vizită al aparținătorilor pacienților internați în unitățile sanitare, pe baza analizei de risc efectuate de către DSP

- asigurarea stocurilor de antivirale, în special de către spitalele care internează cazuri de infecții respiratorii acute

- instituirea terapiei antivirale specifice imediat după internare la pacienții care prezintă simptome specifice gripei

- continuarea vaccinării antigripale a personalului medico-sanitar și auxiliar

- refacerea, după caz, a stocurilor de echipamente, antiseptice și dezinfectante

- respectarea protocoalelor de management al cazului de gripă, al contacților și al focarelor de îmbolnăvire. 

 

 

Cifrele din sezoanele trecute

Potrivit datelor INSP, prin Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, la nivel național, în sezonul 2021-2022,  numărul total de cazuri de infecții respiratorii acute (gripă clinică, IACRS și pneumonii) a fost de 37.877, dintre acestea au fost confirmate cu laboratorul 6 cazuri de gripă.

În sezonul 2020-2021 au fost 24.187 de cazuri de infecții respiratorii acute (gripă clinică, IACRS și pneumonii), fără vreun caz de griă, în timp ce în sezonul dinaintea decretării pandemiei, în martie 2020, au fost confirmate 114 cazuri de gripă, dar și 73 de decese din cauza gripei.

Alexiu: O modificare a echilibrului, o imunitate a omului care nu a mai fost rulată

”Avem un număr mare de pacienți care ajung la Institutul Marius Nasta cu infecții respiratorii cu pneumonii, iar agentul infecțios, cel puțin în ultima săptămână, pare să fie mai frecvent virusul gripal și virusul sincițial respirator decât virusul SARS-CoV-2, așa cum eram obișnuiți în ultimii ani.

Formele de afectare sunt severe la persoanele relativ tinere cu comorbidităţi, adică pacienţi care au afecţiuni respiratorii, dar care necesită internare pentru complicații. Complicații respiratorii și una dintre dintre cele mai frecvente este hemoptizia şi sigur insuficiența respiratorie.

Nu trebuie să uităm de consumul de antibiotice excesiv care s-a produs în aceşti doi ani de pandemie, iar acum tratăm pneumonii bacteriene secundare infecției virale pentru că pacienții care necesită internare au dublă afectare - atât virală, cât și bacteriană. Pneumoniile acestea mixte trebuie tratate și din păcate de foarte multe ori ne lovim de rezistență la antibiotice, o problemă din nou destul de nouă. Nu era neașteptată, dar este dificil de gestionat, aș spune”, a declarat Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta, pentru Agerpres.

La rândul său, dr. Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, susține că ”avem patologie din toate grupele de vârstă, avem infecții respiratorii la toate nivelurile și superioare și inferioare. Superioare înseamnă că afectează cap, gât, urechi și inferioare înseamnă că merg spre plămâni.

Avem tot felul de simptomatologii - de la o simplă răceală, la febră 40 și stare gravă. Testăm în fiecare zi și avem cazuri confirmate pe test rapid cu gripă și COVID.

Din păcate, foarte puţini colegi de-ai mei testează pentru virusul scințial respirator pentru că testele sunt destul de scumpe şi pacienții nu prea le plătesc și atunci nu le luăm nici noi.

Ceea ce se întâmplă acum este consecința acestor trei ani de oarecare izolare. Masca și partea de restricții inițiale au avut un rol foarte important, deoarece ne-au permis să învățăm mai multe despre virus și să câștigăm timp să scădem numărul de victime pentru a putea avea un vaccin.

Faptul că s-a prelungit mult partea de izolare, că au fost țări cu o rată mai mică de vaccinare, cum a fost România, care au continuat să mențină învățământul acasă, online a făcut ca toate virusurile de sezon să circule mai puțin. (...)

În momentul în care aceste virusuri nu mai circulă se schimbă acest echilibru fragil. Asistăm în momentul acesta la o modificare a echilibrului, o imunitate a omului care nu a mai fost rulată, întreținută timp de vreo doi-trei ani şi acum ne trezim cu forme mai serioase, mai virulente ale răcelilor de sezon, niște virusuri care sunt în cascadă”, a explicat dr. Sandra Alexiu, pentru Agerpres.

Vezi și: Care sunt cele mai expuse persoane la viroze. Dumitra: Suntem într-o zonă de imunizare colectivă deficitară

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel