Disfagia, de ce îți stă mâncarea în gât. Cauze, simptome și tratament

Disfagia, termenul medical pentru dificultatea de a înghiți, este de obicei un semn că există o problemă cu esofagul, tubul muscular care mișcă alimente și lichide din spatele gurii în stomac. Iată ce simptome are, care sunt cauzele care duc la apariția ei și cum se tratează

Dacă disfagia este severă, este posibil să nu puteți înghiți suficient lichide și calorii pentru a rămâne sănătoși. În cazuri severe, chiar și saliva este dificil de înghițit. Complicațiile pot include pneumonia de aspirație (când alimentele sau lichidele sunt trase în plămâni), malnutriția, deshidratarea, scăderea în greutate și blocajele căilor respiratorii.

Oricine poate face disfagie, dar este mai frecvent întâlnită la adulții mai în vârstă, la copii și la cei care suferă de afecțiuni cerebrale sau ale sistemului nervos.

Există două tipuri de disfagie:

Disfagia esofagiană - determinată de îngustarea esofagului sau de întreruperea mișcării esofagiene normale.

Disfagia orofaringiană - provocată de problemele legate de introducerea alimentelor din gură în esofagul superior. Condițiile neurologice, cum ar fi un accident vascular cerebral sau boala Parkinson, sunt frecvent vinovate. Inflamația sau cancerul la nivelul gurii pot, de asemenea, să conducă la această afecțiune.

Ce provoacă disfagia

Atunci când alimentele și lichidele nu parcurg normal traseul din gură spre stomac, există de obicei două tipuri de probleme:

Mușchii și nervii care ajută la mutarea alimentelor prin gât și esofag nu funcționează corect. Acest lucru se poate întâmpla dacă ați avut afecțiuni medicale, cum ar fi accident vascular cerebral, leziuni ale creierului sau măduvei spinării; anumite probleme ale sistemului nervos sau ale sistemului imunitar; sau sclerodermie (scleroză sistemică).

Ceva vă blochează gâtul sau esofagul, ceea ce se poate întâmpla dacă aveți afecțiuni cum ar fi boala de reflux gastroesofagian (GERD), esofagită, diverticulă, tumori esofagiene sau mase în afara esofagului.

Semne și simptome

Simptomele tipice includ:

- Probleme de înghițire,

- Tuse sau sufocare cu mâncare sau băutură,

- Sentimentul constant că ți-a rămas mâncarea în gât,

- Durere cu înghițire,

- Saliva excesivă,

- Pneumonie recurentă,

- Voce nazală,

- Senzația că ți-a rămas mâncarea în piept,

- Pierdere în greutate.

Cum se pune diagnosticul

Disfagia poate fi dificil de diagnosticat, deoarece imită alte simptome, arată experții de la Universitatea din Michigan. De aceea este important să fii văzut de o echipă de specialiști care este familiarizată cu diagnosticarea și tratarea disfagiei.

Ei te vor întreba despre simptomele și istoricul medical, apoi îți vor face o examinare detaliată a capului și a gâtului. În timpul acestui proces, vor evalua, de asemenea, calitatea vocală, eficiența vocală și tehnica de vorbire.

Ar putea fi nevoie de următoarele investigații:

- Radiografie,

- Laringoscopie - acest test arată partea din spate a gâtului cu un dispozitiv cu fibră optică

- Endoscopia gastrointestinală superioară - în timpul acestui test va fi introdus un dispozitiv din gură, în jos, în gât, prin esofag până în stomac și partea superioară din intestin. Uneori, o mică bucată de țesut este extrasă pentru o biopsie (un test care verifică inflamația sau prezența celulelor canceroase).

- Manometria esofagiană - o procedură medicală care ajută la determinarea parametrilor de funcționare ai musculaturii esofagului,

- Monitorizarea pH-ului.

Tratament

Tratamentul pentru disfagie depinde de cauza care a dus la declanșarea afecțiunii. Există opțiuni terapeutice precum:

Dilatare endoscopică esofagiană – prin care esofagul este întins treptat, folosind dilatatori speciali sau un balon inserat printr-un endoscop și apoi umflat. Intervenția chirurgicală sau radioterapia pot fi necesare pentru a trata tumorile esofagiene care au îngustat esofagul.

Endoscopie - Un instrument lung și subțire poate fi folosit pentru a elimina un obiect care a blocat sofagul.

Modificări de dietă – Medicii pot recomanda alimente și lichide cu texturi care sunt mai „sigure" și mai ușor de înghițit.

Terapie de vorbire - poate include exerciții speciale, unele de poziție a corpului și alte tehnici pentru a îmbunătăți abilitatea de a înghiți.

Intervenția chirurgicală - dacă există un blocaj.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

AVC: Trei factori de risc majori. Doi provoacă AVC sever

Crossuri externe

pixel