Convulsiile febrile la copii sunt manifestări care apar în mod frecvent la copiii cu vârste cuprinse între 6 luni și 5 ani, când temperatura crește brusc. Convulsiile febrile au o incidență maximă între 1 an și un an și jumătate.

Febra, în sine nu este o boală, ci este modul natural al corpului de a răspunde la infecții, leziuni sau inflamații. Febra se împarte pe trei grade: moderată (37,5 - 38,5 grade Celsius), mare (38,5 - 39.4) și foarte mare (39,5 și peste).

Dr. Mihaela Niță, medic pediatru, a explicat care sunt semnele ce indică un episod de convulsie febrilă, dar și când aceasta trebuie să îi alarmeze pe părinți.

”Părintele observă copilul care nu mai este prezent, își plafonează privirea, își contract și mâinile, și picioarele, și pot să apară niște mișcări repetitive ca un tremur, ce pot să dureze câteva secunde, chiar câteva minute”, a declarat dr. Mihaela Niță, medic pediatru, la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1.

Convulsiile febrile, cauze

Convulsiile febrile pot să apară ca urmare a febrei, după vaccinare, în special cea de la vârsta de 2 luni, dar și a febrei care însoțește infecțiile bacteriene sau virale.

Printre acestea se numără:

-infecția cu herpesvirusul uman 6, cel care cauzează roseola infantum

- istoricul familial de convulsii febrile, care poate crește riscul ca micuții să mai prezinte astfel de episoade și în perioada primei copilării, potrivit Mayo Clinic.

Vezi și: Virozele, ce tratament să nu folosești niciodată. Marinescu: E ca o frecție la un picior de lemn. Nu mă tratez după ureche

Convulsiile febrile, diagnostic și tratament

Potrivit medicului, în cazul în care copilul prezintă semne de convulsie febrilă, primul pas pe care părinții trebuie să îl facă este acela de a încerca să îi scadă temperatura, cât mai repede, apoi să se prezinte cu cel mic la Camera de Gardă, unde va fi consultat în Urgență, cât mai repede. Prezentarea la medic este importantă și pentru a se exclude alte cauze posibile ale unor astfel de episoade, cum ar fi manifestările epileptice în context febril sau chiar meningita.

”La momentul consultului respectiv se va stabili diagnosticul de convulsie febrilă. Pentru următoarele episoade febrile pe care copilul le va avea, tratamentul va fi mult mai rapid și mult mai eficient, încât temperatura să nu mai aibă creșteri foarte bruște.

În cazul în care, la Camera de Gardă, diagnosticul de convulsii febrile impune și administrarea unui alt tratament prescris de medicul specialist, un tratament anticonvulsivant, este foarte important ca părintele să îl aibă în trusa de medicamente a copilului și să îl administreze în situațiile în care i-au fost explicate”, a mai spus medicul, subliniind că în cazul în care copilul are diagnostic de convulsii febrile, ”coeficientul de inteligență, creșterea și dezvoltarea copilului sunt absolut normale. Boala nu influențează modul în care copilul se dezvoltă”.

Convulsiile febrile, risc de reapariție

Convulsiile febrile pot să se repete dacă există antecedente în familie, un părinte sau un frate care să fi avut astfel de episoade.

De asemenea, un risc în reapariția convulsiilor febrile este dat de vârsta mică a copilului, sub 15 luni, dar și dacă acesta face în mod frecvent febră sau a trecut un timp foarte scurt de la debutul febrei până la episodul convulsiei.

VRS: ce este, simptome și prevenție. Nou-născuții prematuri, cei mai vulnerabili în fața infecțiilor acute ale tractului respirator determinate de VSR

Știai că 1 din 10 nou-născuți din România este prematur? Ce este VRS, ce simptome are și cum se transmite.

Dar că peste 60% din infecțiile acute ale tractului respirator la sugari sunt determinate de Virusul Sincițial Respirator (VSR)?

Astăzi, 17 noiembrie, este Ziua Mondială a Prematurității - o zi importantă care îşi propune să crească gradul de conştientizare în jurul impactului naşterii premature şi al impactului pe care îl poate avea asupra nou−născuţilor prematuri din România, a părinţilor şi tuturor celor implicaţi.

Copiii născuți prematur sunt cei mai vulnerabili în fața VSR, în special în sezonul toamnă-iarnă

Peste 60% din infecţiile respiratorii sunt determinate de Virusul sinciţial respirator (VSR). Acesta reprezintă cea mai frecventă etiologie virală care determină infecţii acute respiratorii la copii la nivel mondial. Aproximativ 90% dintre copii se infectează cu VSR în primii 2 ani de viaţă.

”Un copil trece, în medie, prin 8-10 infecții respiratorii în an. Să reținem faptul că marea majoritate a infecțiilor sunt virale. Dintre acestea, cele mai frecvent întâlnite virusuri sunt: virusul sincițial respirator, care este cauza a peste 60-70% din infecțiile copilului mic sub cinci ani, urmat apoi de rinovirusuri, virusurile gripale și paragripale, pe care le întâlnim în mod obișnuit în sezonul rece. Virusul VSR este extrem de întâlnit din septembrie-octombrie și până în aprilie-mai. Este o perioadă destul de îndelungată comparativ cu virusul gripal, care începe un pic mai târziu și dispare destul de repede la începutul primăverii” spune dr Irina Costache, medic primar pediatru. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Polifenolii, ce sunt și unde se găsesc. Reglarea glicemiei și reducerea riscului de cancer, printre beneficii

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.