Cercetătorii au investigat o legătură între apneea în somn, o tulburare de somn potențial gravă, și volumul creierului, depozitele proteinei beta-amiloid, și memoria, iar rezultatul este unul îngrijorător.

Concret, persoanele care suferă de apnee în somn, indivizii amiloid-pozitivi sunt mai vulnerabili la pierderea volumului cerebral și la scoruri mai slabe la testele de memorie decât cei cu amiloid-negativ.

Apneea în somn este o tulburare de somn în care respirația se oprește și începe în mod repetat, iar acest lucru poate duce la oxigenare insuficientă a creierului, care la rândul său poate cauza moartea celulelor cerebrale, fiind asociată cu un declin cognitiv prematur.

Cercetările arată, de asemenea, că apneea de somn poate exacerba acumularea de proteine beta amiloide în creier - un semn distinctiv al bolii Alzheimer (AD).

Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, afectând aproximativ 60-70% dintre pacienții care suferă de această tulburare neurodegenerativă.

Cu toate acestea, studiile au produs rezultate mixte cu privire la modul în care apneea în somn afectează volumul creierului în lobul temporal medial, care joacă un rol-cheie în memoria episodică și care este de obicei atrofiat în cazul bolii Alzheimer, notează Medical News Today. 

Ce indică studiul

Potrivit studiului publicat în revista Neurology, oamenii de știință au descoperit că apneea de somn este legată de atrofia lobului temporal medial la adulții cu acumulări de beta-amiloid și că apneea de somn poate crește riscul de deteriorare a memoriei în timp.

Pentru acest studiu, cercetătorii au recrutat 122 de persoane asimptotice din punct de vedere cognitiv, cu o vârstă medie de 69 de ani.

Pentru început, aceștia au fost supuși unui test de memorie, unei examinări a somnului de noapte la domiciliu și imagisticii cerebrale, inclusiv un RMN și o PET amiloid.

Testele de memorie au fost repetate în medie 21 de luni mai târziu. Cercetătorii au observat că, printre participanți, 33 erau purtători ai genei ApoE4 - un factor de risc genetic pentru boala Alzheimer - și 26 erau amiloid-pozitivi la momentul inițial.

Vezi și: Uleiul esențial de coriandru, eficient pentru scăderea în greutate și detoxifierea sângelui. Care sunt riscurile unui consum excesiv

Apneea de somn, efecte adverse. Limitările studiului

Apneea de somn este legată de mai multe afecțiuni, precum diabetul, accidentul vascular cerebral, atacul de cord sau hipertensiunea.

În acest context, dr. Howard Pratt, medic psihiatru, neimplicat în studiu, notează că nu se știe dacă apneea de somn și demența sunt legate cauzal.

”Când vorbesc cu pacienții mei, îi întreb întotdeauna despre somnul lor. Somnul dezordonat este un simptom al multor afecțiuni, așa că este esențial să analizăm starea generală de sănătate.

Apneea de somn este o scădere a oxigenului și o creștere a dioxidului de carbon în sânge, care, noaptea, de-a lungul anilor, va avea consecințe negative asupra sănătății”, afirmă psihiatrul.

La rândul său, dr. Brandan Kelley, neurolog și expert în demență, susține că rezultatele sunt limitate, având în vedere numărul mic de participanți implicați, dar și pentru că volumul creierului nu a fost măsurat în timp, astfel că nu se știe dacă apneea de somn netratată crește riscul de atrofie cerebrală.

”Cea mai mare parte a grupului studiat - 91 din 122 de persoane - avea apnee moderată sau severă în somn, astfel că este dificil de stabilit dacă persoanele cu amiloid cerebral care nu au apnee în somn prezintă modificări similare ale volumului cerebral.

Pentru a ocoli acest aspect, autorii au studiat severitatea apneei de somn pe baza anumitor măsurători din timpul somnului. Cu toate acestea, lipsa unui grup care să nu aibă apnee reprezintă o limitare”, a spus dr. Kelley.

Apneea de somn, cauze și factori de risc

Apneea de somn este o condiție medicală care cauzează oprirea respirației în timpul somnului, iar acest lucru are loc ca urmare a unui blocaj la nivelul căilor respiratorii (apnee obstructivă de somn) sau când creierul nu controlează în mod corespunzător respirația (apnee centrală).

Apneea de somn poate să apară la orice vârstă, atât la copii, cât și la adulți.

Apnee obstructivă de somn afectează:

- bărbații sub 50 de ani, respectiv femeile de peste 50 de ani

- oamenii sunt mai predispuși să o dezvolte pe măsură ce înaintează în vârstă

- persoanele cu exces de masă corporală au risc mai crescut de a dezvolta acest tip de tulburare, notează Cleveland Clinic.

Apneea de somn centrală este mai frecventă la:

- persoanele care iau medicamente opioide pentru durere

- adulții de peste 60 de ani

- persoanele cu afecțiuni cardiace

- persoanele care utilizează dispozitive CPAP sau care au apneea obstructivă în somn

- persoanele care trăiesc la altitudini mari.

Apneea de somn, simptome

Apneea de somn are multe simptome, iar unele dintre acestea pot trece neobservate. Simptomatologia include:

- senzația de oboseală sau chiar de epuizare la trezire

- somnolența în timpul zilei

- sforăit

- modificări ale dispoziției

- perturbări ale funcției cerebrale

- trezirea în mod repetat în timpul nopții

- pauze de respirație în timpul somnului

- insomnie

- transpirații nocturne și senzația de neliniște pe timp de noapte

- disfuncții sexuale

- trezirea cu senzația de lipsă de aer sau de sufocare

- dureri de cap, mai ales la trezire.

Apneea în somn, tratament

În funcție de tipul de apnee de somn, tratamentul poate include:

- tratamentul conservator (non-medical)

- dispozitive de presiune pozitivă în căile respiratorii și de ventilație adaptivă

- aparate orale (piese bucale)

- stimulatoare nervoase

- chirurgie

- medicamente (numai pentru apnee centrală în somn).

Vezi și: Medicament oral pentru tumorile cerebrale, rezultate promițătoare. Cercetător: Produce o reducere a riscului de progresie a tumorii cu 61%

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.