Cu toții ne-am confruntat de-a lungul vieții cu diverse pofte de ”ceva bun”, ”ceva gustos”, ”ceva dulce”, dar nu întotdeauna și cel mai sănătos.

Uneori și numai gândul la unele alimente ne dă senzația de ”apă în gură” și parcă rațiunea nu mai poate fi stăpânită. Iar cel mai dificil moment, cu siguranță, este atunci când ne aflăm la dietă.

De altfel, poftele, dar ales satisfacerea acestora stimulează zonele de recomenpesă din creier cu o doză de dopamină, hormonul fericirii.

6 alimente care declanșează poftele

Nutriționiștii au realizat o listă scurtă cu alimente care nu doar că declanșează poftele, dar ne și îngrașă.

Astfel, pe primul loc sunt cartofii prăjiți, la pachet cu sucurile carbogazoase.

„De obicei alimentele superprocesate, care sunt  bogate în calorii, zaharuri adăugate, sare și grăsimi saturate sunt cele mai rele declanșatoare de pofte”, susține dieteticianul Maty Wertz, notează EatThis.

Pastele, pâinea și carbohidrații rafinați

Carbohidrații rafinați nu satisfac foamea, mai ales pentru că nu au au conținut nutrițional, precum fibrele. Mai mult decât atât, aceștia ridic nivelul de glicemie foarte mult, ca apoi să îl coboare drastic, motiv pentru care veți fi tentați să mai luați o porție de paste sau de cerealele la cutie, iar acest lucru aduce mai multe calorii și crește riscul de a dezvolta grăsime viscerală, o grăsime cu impact important asupra sănătății, dar mai ales, care se topește extrem de greu.

Gogoșile cu gem sau cu ciocolată

Și doar o mușcătură dintr-o gogoașă plină cu gem sau cu alte creme poate să aducă multă satisfacție emoțională.

Această senzație ”duce la o creștere a sentimentelor pozitive de plăcere, făcându-se să ne dorim mai mult. Când consumăm din produsele procesate, neuronii din regiunea de recompensă din creierul nostru devin foarte activi”, spune nutriționistul Blanca Garcia.

În cazul în care consumul de astfel de produse, care pe lângă grăsimi, zaharuri și sare, vine și pe un fond emoțional negativ, în care încercăm să ne mulțumim sufletul cu mâncare, aceste alimente ”pot stimula eliberarea de hormoni metabolice, de stres și de apetit, cum ar fi insulina, cortizolul, dopamina, leptina și grelina, toate acestea jucând un rol în pofta de mâncare”, mai spune Garcia.

Bomboanele

Bomboanele sunt un alt factor declanșator pentru astfel de pofte, nu de alta, dar greu reușim să ne oprim după prima porție de bomboane.

De altfel, cele mai multe dintre bomboane sunt făcute cu sirop de porumb, care are un conținut ridicat de glucoză, astfel, că un consum de mai mult de o porție, deodată,  poate să pună, în timp, centimetri în jurul taliei.

Înghețata

Puțini sunt cei care rezistă tentației de consuma înghețată, la fel ca și la bomboane, cu limitarea la o singură porție, iar acest lucru se datorează combinației de dulce, sărat și cremozitate, care  o face irezistibilă.

Un studiu pe animale, publicat în Nature Neurosciene, a constat că alimentele bogate în calorii, care sunt atât grase, cât și dulci, au determinat șobolanii obezi să mănânce în mod compulsiv.

Oamenii de știință de la Institutul de Cercetare Scripps din Florida au raportat că alimentele foarte gustoase au provocat o eliberare a dopaminei, oferind același efect pe care cocaina sau heroina îl provoacă în centrul de recompensă al creierului.

Pufuleții și chipsurile

Aceste snacksuri se mănâncă cu atât poftă de te lingi pe degete după ce le-ai terminat. Conținutul de arome, precum monoglutamat de sodiu, umami, pe care le găsiți în pufuleți și în chipsuri le fac să fie să fie foarte gustoase. De altfel, umami este cunoscut ca fiind al cincilea simț, cel care dă ”gustul savorii”.

Vezi și: Diabetul zaharat, diferențe între tip 1 și tip 2: cauze, diagnostic și tratament. Medic: Este ca o loterie și tragem paiul cel mai scurt

Dopamina, ce este și ce rol are pentru organism

Dopamina este un neurotransmițător responsabil de buna funcționare a unor procese din organism. Este cunoscut și ca ”hormonul fericirii”.

Substanța, care este secretată de neuroni, are rol principal asupra celulelor nervoase. Efectele în care este implicată dopamina:

- acționează la nivelul rinichilor, poate influența secreția de sodiu și poate contribui la eliminarea unei cantități mari de urină

- ar putea reduce motilitatea la nivelul intestinal și poate contribui la protecția mucoasei tubului digestiv

- poate influența sistemul imunitar, prin faptul că reduce activitatea globulelor albe din sânge

- are efect vasodilatator

- ar putea avea efect asupra pancreasului, prin contribuția la inhibarea secreției de insulină.

De asemenea, pe lângă acțiunea de la nivelul creierului, dopamina este benefică și pentru restul organismului, astfel:

- reglează starea de spirit

- contribuie la buna funcționare a sistemului cognitiv, sprijină învățarea, atenția și memoria de scurtă durată

- poate contribui la eliberarea anumitor hormoni

- contribuie la gestionarea durerilor musculate

- are efect asupra calității somnului, arată WebMD.

Vezi și: Colesterolul, redus cu boabe de soia. Care sunt valorile normale ale colestolului. Au fost capabile să scadă nivelul cu peste 50-70%

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.