Rinichii îndeplinesc o funcție de susținere a vieții, deoarece filtrează sângele și elimină toxinele, menținând nivelul electroliților și reglând tensiunea arterială.

Astfel, prin urina, rinichii elimină uree ce rezulta din descompunerea proteinelor, acid uric rezultat în urma descompunerii acizilor nucleici, substanțe medicamentoase și metaboliții acestora. Ș tot rinichii absorb nutrienții din sânge și îi distribuie în funcție de nevoile organismului.

Din păcate, rinichii pot fi afectați de mai multe boli, ce cauzează probleme funcționale și structurale. În momentul în care rinichii nu mai funcționează corect, toxinele și excesul de fluide se acumulează și poate apărea insuficiența renală, simptomele comune fiind hipertensiunea arterială, oboseala, durerile de cap persistente, umflarea feței și a gleznelor, retenția de lichide și durerile de spate.

Două dintre bolile cronice care cresc riscul de afecțiuni renale sunt diabetul și hipertensiunea, asta în timp ce bolile renale sunt clasificate în patru mari categorii: pietre la rinichi (litiaza renală), leziuni renale acute, boli cronice de rinichi și boli renale în stadiu terminal.

Pietre la rinichi: Prevenție, cauze și tratament. Medic: Pot fi rezolvate prin metode minim invazive

Cele cinci alimente nocive pentru rinichi

Și cum din alimentație vin atât beneficiile, cât și lucrurile mai puțin benefice pentru sănătate, în general, pentru sănătatea rinichilor în special, iată o listă cu cinci alimente care deși ne plac celor mai mulți dinre noi, pot avea efecte nocive asupra rinichilor, prin aportul mare de sodiu și de grăsimi saturate.

Carnea procesată. Șunca, cârnații, crenvurștii, mezelurile și chiftelele de hamburger reprezintă o dublă amenințare pentru sănătatea rinichilor: sunt bogate în sodiu și proteine de origine animală.

Consumul excesiv de sodiu peste 2300 de miligrame (mg) pe zi, în mod regulat, conduce la o dietă care poate crește tensiunea arterială, iar acest lucru creează un stres suplimentar asupra rinichilor.

De asemenea, în literatura de specialitate recentă se sugerează că o cantitate mai mare de proteine de origine animală decât de proteine vegetale în alimentație poate crește rata de progresie a bolii renale.

Supele. Folosite ca remediu în atunci când suntem răciți, pentru efectul benefic asupra durerii de gât, acestea sunt pline de sare. Chiar dacă este făcută în casă, o porție de supă are o cantitate de peste 800 mg de sodiu. De altfel, pe piață există diferite tipuri de sare nesărată, astfel că dacă doriți totuși să consumați o porție de supă există opțiuni mai sănătoase.

Pizza congelată. Un fel de mâncare pe cât de rapid, numai cât îl scoți din congelator și îl bagi la copt, pe atât de nociv pentru sănătatea rinichilor. Crusta din aluat, cu stratul de sos de tomate bogat în sodiu, cu un strat considerabil de brânză și cârnați, este o bombă calorică și de sare. Astfel, dacă îți este așa de poftă de o pizza, cel mai bine este să faci comandă, mai mult, o și poți personaliza, reducând din toppingurile bogate în sodiu.

Cartofii prăjiți. Leguma preferată a multora, cartofii, indiferent de modul în care îi consumi, nu sunt prieteni cu rinichii. Cartofii prăjiți ar fi prima pe lista de evitat pentru a vă proteja inima și rinichii. De altfel, cartoful în sine este o legumă cu un conținut ridicat de potasiu, care trebuie ținut sub control, mai ales în cazul unor afecțiuni ale rinichilor.

Sosul de soia. Acesta precum și ”vărul” său tamari, sunt unele dintre cele mai bogate în sodiu sosuri disponibile pe piață. Aceste produse au o cantitate șocantă de 950 de miligrame de sodiu pe o porție de o lingură de masă, ceea ce reprezintă aproape 50% din doza zilnică recomandată de sodiu, potrivit Eatthis. Sosul de soia este folosit în mod clasic pentru a conferi o aromă ”umami” sau savuroasă. 

Dulceața care ajută la dizolvarea pietrelor la rinichi. Fecioru: Se ia câte o lingură, de două ori pe zi

Umami, gustul desăvârșit al mâncării. Ce este și unde îl găsim

Cunoscut ca fiind al cincilea simț, umami este ”gustul savorii”, gustul descoperit în urmă cu mai bine de un secol, de către un profesor chimist din cadrul Universității din Tokyo.

La baza cercetărilor a stat un tip de supă tradițională japoneză, supa dashi, ce conținea alge și ciuperci Shiitake. Gustul dat de alge (Laminarica japonica) și ciupercile respective nu se încadra perfect în niciunul din cele patru gusturi, conform afirmației cercetătorului.

Acesta a izolat substanțele principale din alge prin procedee chimice, din care a reieșit o singură substanță – monoglutaman de sodiu, declarat aditiv alimentar E 621. De la descoperirea sa, în 1908, acesta fiind folosit la prepararea și conservarea alimentelor, în timp ce gustul umami a fost încadrat ca termen științific internațional și recunoscut ca al cincilea gust în anul 2000.

Umami este o combinație unică de arome care nu poate fi identificată cu una anume și care are trei caracteristici deosebite:

-Nu are capacitatea de a sătura

-Sporește secreția de salivă

-Stimulează foamea. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Câtă SARE putem mânca pe zi. Cătălina Arsenescu Georgescu, avertisment: Noi consumăm o lingură. Învățați copiii să nu mai pună solnița pe masă

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.