Există un consens larg că unii oameni au stimulente sociale și financiare mai puternice pentru a comite infracțiuni decât alții. Cu toate acestea, persoanele care se confruntă cu aceleași stimulente pot face, de asemenea, alegeri diferite, deoarece au preferințe diferite. Aceasta înseamnă că ei cântăresc diferit costurile și beneficiile comiterii unei acțiuni penale.

Un nou studiu (link direct studiu), care a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences și realizat în rândul bărbaților danezi tineri, confirmă ipoteza că persoanele tolerante la riscuri, nerăbdătoare și egocentrice au mai multe șanse de a comite infracțiuni decât persoanele care au atitudinea de risc, răbdarea și altruismul.

În general, însă, ne lipsesc cunoștințele despre rolul preferințelor oamenilor în raport cu riscul de a ajunge la comiterea unei infracțiuni. Cercetătorii de la Centrul pentru Comportament Economic și Inegalități de la Universitatea din Copenhaga au testat, prin urmare, ipoteza că trăsăturile de caracter, cum ar fi toleranța la risc și nerăbdarea, sunt mai răspândite în rândul criminalilor.

„Pe lângă importanța abilităților cognitive și a fondului socio-economic, am examinat și o serie de preferințe personale în legătură cu comportamentul criminal. Și putem vedea clar că anumite preferințe joacă un rol cheie”, spune profesorul Claus Thustrup. Kreiner.

Infractorii își asumă riscuri

Potrivit cercetătorilor, dorința de a-și asuma riscuri se dovedește a fi o caracteristică cheie a multor infractori. „Probabilitatea de a comite infracțiuni este de două ori mai mare pentru persoanele cele mai tolerante la risc, comparativ cu cele mai puțin tolerante la risc”, subliniază Claus Thustrup Kreiner, autor principal al studiului.

Importanța dorinței individului de a-și asuma riscuri în prezicerea comportamentului criminal corespunde cu jumătate din importanța abilităților cognitive, care este cel mai puternic predictor al înclinației de a comite o infracțiune.

„Dacă ne uităm la diferite tipuri de infracțiuni, disponibilitatea de a-și asuma riscuri este deosebit de relevantă atunci când vine vorba de prezicerea infracțiunilor de proprietate, cum ar fi furtul. Dacă vorbim de infracțiuni violente, de droguri sau sexuale, problemele de autocontrol sunt frecvente în rândul indivizi”, explică Claus Thustrup Kreiner.

Studiul include date din experimente economice, la care peste 7.000 de tineri danezi au fost invitați să participe pe o platformă online.

Participanții au primit o remunerație medie de aproximativ 250 DKK (30 EURO) pentru participare, dar suma depindea, printre altele, de răbdarea lor în experiment și de disponibilitatea de a-și asuma riscuri cu posibilitatea unui beneficiu major. Studiul este în concordanță cu alte studii economice, care au examinat importanța preferințelor pentru diferențele în rezultatele economice ale oamenilor. Datele din experimente au fost anonimizate și legate de date administrative, care, pe lângă descrierea condițiilor socio-economice ale participanților, au inclus și informații despre criminalitate.

„Am ales să ne concentrăm asupra criminalității în rândul bărbaților tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 20 de ani, deoarece acesta este un grup de vârstă în care se comit multe infracțiuni în comparație cu alți bărbați și femei în general”, a explicat Claus Thustrup Kreiner.

Combinația de date experimentale și administrative a oferit, de asemenea, lui Claus Thustrup Kreiner și celorlalți cercetători, un set unic de variabile de control.

„Am adunat informații precum performanța școlară, zona rezidențială, statutul de imigrare, dimensiunea familiei, ordinea nașterii, statutul socioeconomic al părinților, activitatea criminală a părinților și factori de stres precum divorțul părinților sau șomajul”, a arătat el.

Pedeapsa sau prevenție

Una dintre funcțiile principale ale sistemului de justiție penală este de a descuraja oamenii să comită infracțiuni. Noile rezultate ale cercetării sugerează că exact persoanele care au cel mai mare risc de a comite infracțiuni sunt și cele care răspund cel mai puțin la aplicarea riguroasă a legilor și la pedepse mai stricte.

Riscul unor viitoare sancțiuni au un impact preventiv mult mai mic asupra unei persoane care este nerăbdătoare și dispusă să-și asume riscuri.

„Studiul nostru ar putea ajuta la explica de ce creșterea pedepselor funcționează pentru a reduce criminalitatea”, spune Claus Thustrup Kreiner.

Efectul inadecvat al pedepsei evidențiază importanța activității de prevenire a criminalității. Aici, Claus Thustrup Kreiner crede, de asemenea, că rezultatele lor sunt relevante. El elaborează:

„Studiul nostru arată clar că preferințe precum toleranța la risc, nerăbdarea și lipsa de altruism prezic tendința de a comite infracțiuni. Alte cercetări sugerează că este posibilă influențarea acestor parametri comportamentali la copii și tineri, care pot fi foarte importanți în relație cu dezvoltarea comportamentului criminal”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.