Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a fost internat în spital după ce a dezvoltat, potrivit comunicatului oficial al Institutului de Boli Cardiovasculare CC Iliescu, pericardită lichidiană – tamponare cardiacă.

Dar să o luăm de la capăt. Ce este pericardita? Este o inflamație a pericardului, sacul format din două straturi subțiri de țesut care înconjoară inima, o ține în loc și o ajută să funcționeze. Aceste două straturi sunt, natural, despărțite de cantitate mică de lichid, care le păstrează separate și distanțate, astfel încât să nu existe fricțiuni între ele.

Un simptom obișnuit al pericarditei este durerea toracică (gheara aceea care te strânge în piept), cauzată de apariția inflamării straturilor sacului și, eventual, de frecarea lor de inimă. Poate să semene cu durerea de la un atac de cord (infarct), de aceea nu trebuie să așteptați, ci să chemați urgent Salvarea dacă o simțiți.

Prezentare generală

Potrivit experților de la Asociația Americană a Inimii (American Heart Association), pericardita poate fi atribuită mai multor factori, inclusiv infecțiilor virale, bacteriene, fungice și altor tipuri de infecții. Alte cauze posibile ale afecțiunii includ atacul de cord sau chirurgia cardiacă, alte afecțiuni medicale, leziuni și medicamente.

Pericardita poate fi acută, adică se întâmplă brusc și de obicei nu durează mult. Sau afecțiunea poate fi „cronică", ceea ce înseamnă că se dezvoltă în timp și poate dura mai mult până ce e tratată.

Ambele tipuri de pericardită pot afecta ritmul sau funcția normală a inimii. În cazuri rare, pericardita poate avea consecințe foarte grave, chiar ducând la deces.

Perspective

De cele mai multe ori, pericardita este ușoară și se rezolvă de la sine cu odihnă sau tratament simplu. Uneori este nevoie de un tratament mai intens pentru a preveni complicațiile.

Recuperarea de la pericardită poate dura câteva zile până la săptămâni sau chiar luni.

Alte nume des folosite pentru pericardită:

- Pericardită idiopatică (fără cauză cunoscută);

- Pericardită acută;

- Pericardită cronică;

- Pericardita cronică efuzivă și pericardita constrictivă cronică (forme de pericardită cronică);

- Pericardită recurentă.

Cauzele pericarditei

Cauza pericarditei este deseori necunoscută, deși infecțiile virale sunt o cauză comună. Afecțiunea apare adesea după o infecție respiratorie.

Pericardita cronică sau recurentă este de obicei rezultatul tulburărilor autoimune, cum ar fi lupusul, sclerodermia și artrita reumatoidă. Acestea sunt tulburări în care sistemul imunitar al organismului produce anticorpi care atacă în mod greșit și repetat țesuturile sau celulele organismului, deși nu au ce să combată.

Alte cauze posibile ale pericarditei sunt:

- Insuficiență cardiacă și chirurgia cardiacă;

- Insuficiență renală, HIV / SIDA, cancer, tuberculoză și alte probleme de sănătate;

- Leziuni cauzate de accidente sau radioterapie;

- Anumite medicamente, cum ar fi fenitoina (un medicament anticonvulsiv), warfarina și heparina (medicamente care subțiază sângele) și procainamida (un medicament pentru tratarea bătăilor neregulate ale inimii).

Risc de pericardită?

Pericardita afectează persoanele de toate vârstele, dar bărbații cu vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani au o probabilitate mai mare de a dezvolta pericardită decât alții. Printre cei tratati pentru pericardită acută, între 15% și 30% pot dezvolta din nou afecțiunea, un mic numpr dintre ei, într-un final, ajungând să aibă pericardită cronică.

Simptome și diagnostic

Un simptom comun al pericarditei acute este o durere toracică ascuțită, ca de înjunghiere, de obicei, apărută rapid. Este adesea în partea din mijloc sau din stânga a pieptului, și poate exista durere în unul sau ambii umeri.

Dacă stați în picioare și înclinați în față asta tinde să ușureze durerea, în timp ce atunci când stați jos și respirați profund se agravează. Unii oameni descriu durerea ca o durere surdă sau presiune în piept.

Durerea toracică poate semăna cu cea a unui infarct, așa că nu exitați să sunați la Ambulanță, pentru că chiar ați putea avea un atac de cord.

Febra este un alt simptom comun al pericarditei acute. Alte simptome sunt slăbiciunea, tulburările de respirație, tusea și palpitațiile, care te fac să crezi că inima sare peste o bătaie, bate neregulat sau prea tare ori prea repede.

Pericardita cronică cauzează adesea oboseală, tuse și dificultăți de respirație. În acest tip de pericardită, durerea toracică este de obicei absentă. Cazurile severe de pericardită cronică pot determina umflarea stomacului și a picioarelor, dar și hipotensiunea (scăderea tensiunii arteriale).

Complicațiile pericarditei

Două complicații grave ale pericarditei sunt tamponada cardiacă și pericardita constrictivă cronică.

Tamponada cardiacă (complicație pe care o avea și Ion Iliescu) se întâmplă dacă se colectează prea mult lichid în sacul pericardic, care pune presiune asupra inimii. Aceasta împiedică umplerea corectă a inimii cu sânge, astfel încât volumul de sânge scade în inimă, determinând o scădere bruscă a tensiunii arteriale. Tamponada cardiacă netratată poate fi fatală.

Pericardita constrictivă cronică este o boală rară care necesită timp pentru a se dezvolta. Aceasta duce la formarea de țesut asemănător cicatricilor în sacul din jurul inimii. Deoarece sacul devine rigid și nu poate să se miște corect, țesutul cicatrizat începe să comprime inima și să împiedice funcționarea ei.

Diagnosticarea pericarditei

Doar un medic poate diagnosticha pericardita, pe baza istoricului medical, a unui examen fizic și a rezultatelor testelor.

Așa că mergeți la doctor!

Specialiști implicați

Medicii de asistență medicală primară, cum ar fi un medic de familie, internist sau pediatru, deseori diagnostichează și tratează pericardita. Dar specializarea care se ocupă cu această patologie este Cardiologia, medicii cardiologi putând fi ajutați, în caz de nevoie, și de un specialist în boli infecțioase, în funcție de vârsta și de condițiile medicale ale pacientului.

Istoricul medical

La consult, medicul dumneavoastră vă poate întreba dacă ați avut:

- O infecție respiratorie recentă sau o boală asemănătoare gripei;

- Un atac de cord recent sau vătămarea pieptului;

- Orice alte afecțiuni medicale;

- Dacă aveți dureri în piept, medicul vă va cere să descrieți cum se simt acestea, unde se află și dacă este mai rău când stați culcați, respirați sau tușiți.

Examenul fizic

Când pericardul este inflamat, fluidul dintre cele două straturi de țesut crește, astfel încât medicul dumneavoastră va căuta semne de exces de lichid în piept. Un semn comun este frecarea pericardică, sunetul pericardului frecat de stratul exterior al inimii. Medicul dumneavoastră vă va asculta inima cu un stetoscop pus pe piept.

Medicul dvs. poate auzi și alte sunete în piept care sunt semne de fluid în pericard (revărsarea - efuziunea pericardică) sau în plămâni (efuziune pleurală). Ambele sunt probleme mai severe legate de pericardită.

Teste pentru diagnostic

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda teste pentru a vă diagnostica starea și gravitatea afecțiunii. Cele mai frecvente teste sunt:

- EKG (electrocardiograma). Aceasta detectează și înregistrează activitatea electrică a inimii, anumite rezultate EKG sugerând pericardita.

- Radiografia. O radiografie toracică realizează fotografii din interiorul toracelui, incluzând inima, plămânii și vasele de sânge. Imaginile pot arăta dacă aveți o inimă mărită, care poate fi un semn al excesului de lichid în pericardul dumneavoastră.

- Ecocardiografia. Acest test folosește unde sonore pentru a crea imagini ale inimii, arată dimensiunea și forma, dar și cât de bine funcționează ea. Poate arăta dacă lichidul a crescut în pericard.

- CT Cardiac (tomografie computerizată cardiacă). Acest tip de scanare cu raze X aduc o imagine clară și detaliată a inimii și a pericardului, și ajută la excluderea altor cauze ale durerii toracice.

- RMN Cardiac (imagistică prin rezonanță magnetică realizată la nivelul inimii). Un RMN cardiac utilizează unde magnetice și unde radio pentru a forma imagini detaliate ale organelor și țesuturilor. Poate indica modificări ale pericardului.

De asemenea, medicul vă poate recomanda teste de sânge pentru a afla dacă ați suferit un atac de cord, cauza pericarditei și gradul de inflamație al pericardului dumneavoastră.

Prevenția și tratamentul pericarditei

Scopurile tratamentului includ:

- Reducerea durerii și a inflamației;

- Tratarea cauzei care stă la baza afecțiunii, dacă este cunoscută;

- Verificarea, împiedicarea și controlul complicațiilor;

Tipuri specifice de tratament

În primul rând, medicul dumneavoastră vă va sfătui să vă odihniți până când vă veți simți mai bine și nu veți mai avea febră. El vă recomanda să luați medicamente antiinflamatoare, pentru a reduce durerea și inflamația. Exemple de astfel de medicamente sunt aspirina și ibuprofenul, dar, pentru durerea severă pot fi prescrise diferite medicamente, precum colchicină și prednison.

Dacă o infecție a provocat pericardita, medicul dumneavoastră va prescrie un antibiotic sau un alt medicament. Este posibil să aveți nevoie să rămâneți internat în spital în timpul tratamentului, astfel încât medicul dumneavoastră să vă poată verifica și controla posibilele complicații. Simptomele de pericardită acută pot dura de la câteva zile, până la trei săptămâni. Pericardita cronică poate dura câteva luni până când dispare.

Alte tipuri de tratament

Dacă aveți complicații serioase de pericardită, este posibil să aveți nevoie de tratamente care necesită internarea în spital. Tamponada cardiacă este tratată cu o procedură numită pericardiocenteză, în care un ac sau un tub, numit cateter, se introduce în peretele toracic pentru a elimina excesul de lichid din pericard. Acest lucru reduce presiunea asupra inimii.

La pericardită constrictivă, singura soluție este o intervenție chirurgicală cunoscută sub numele de pericardectomie, pentru a îndepărta pericardul.

Pericardita poate fi prevenită?

De obicei, pericardita acută nu poate fi prevenită. Puteți lua măsuri pentru a reduce riscul de a avea un alt episod acut, de a avea complicații sau de a ajunge la pericardită cronică. Acești pași includ obținerea unui tratament corect administrat prompt, urmărirea la virgulă a planului de tratament și asistentă medicală de specialitate conform recomandărilor medicului dumneavoastră.

Cum trăiești cu pericardită

Pericardita este deseori ușoară și dispare de la sine. Unele cazuri, dacă nu sunt tratate, pot duce la pericardită cronică și la probleme grave care vă afectează inima și vă pun în pericol viața. Recuperarea după această afecțiune poate dura săptămâni sau luni, iar recuperarea completă este posibilă cu odihnă și îngrijire medicală de specialitate, ceea ce poate ajuta la reducerea riscului de recidivă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.