De două ori pe an, aproximativ un sfert din populația lumii își resetează în mod conștiincios ceasurile. Poate părea o ajustare minoră, dar unele persoane se confruntă cu oboseală, iritabilitate și ceață cerebrală în zilele care urmează tranziției. Pentru alții - în special pentru cei care dorm noaptea - perioada de adaptare poate dura săptămâni întregi, potrivit Reuters.

Ritmurile circadiene guvernează multe procese fiziologice la plante, animale și chiar bacterii, evidențiind sensibilitatea remarcabilă a vieții la schimbările condițiilor de mediu.

Ceasul vostru biologic intern este controlat de o mică regiune a creierului numită hipotalamus. Aceasta reglează eliberarea hormonilor, temperatura corpului și metabolismul. Prin urmare, dacă ritmul circadian este dereglat, aceste lucruri vor fi și ele perturbate.

Majoritatea oamenilor au nevoie de trei până la șapte zile pentru a se adapta la ora de vară (DST). Cu toate acestea, cei care dorm noaptea pot avea nevoie de două până la trei săptămâni pentru a-și realinia ciclurile somn-veghe.

Cercetările sugerează că și dieta joacă un rol. Persoanele care au o dietă bogată în grăsimi par să se confrunte cu un dezaliniament circadian prelungit după schimbarea ceasului de primăvară. Un studiu efectuat în 2008 pe rozătoare a arătat că persoanele care au urmat o dietă bogată în grăsimi s-au adaptat cu 20% mai greu la o schimbare de lumină de șase ore, comparativ cu cele care au urmat o dietă săracă în grăsimi. Oamenii de știință nu înțeleg pe deplin de ce dieta și ritmul circadian sunt legate.

Știm că expunerea la lumină este, de asemenea, importantă pentru adaptarea la schimbarea orei. O ipoteză sugerează că o dietă bogată în grăsimi reduce sensibilitatea circadiană la lumină. Cercetătorii s-au întrebat dacă legătura dintre dieta bogată în grăsimi și sensibilitatea circadiană ar putea fi din moment ce mâncatul seara târziu este asociat cu creșterea în greutate. Dar un studiu din 2024 nu a constatat diferențe semnificative în ceea ce privește momentul mesei între grupurile de dietă, sugerând că factorul-cheie este mâncarea în sine, mai degrabă decât ora la care este consumată.

Expunerea la lumina naturală este unul dintre cei mai importanți factori care ajută organismul să se adapteze la o nouă oră. Cu cât o persoană primește mai multă lumină solară dimineața, cu atât ritmul circadian se realiniază mai repede. Cercetările sugerează că adaptarea este mai dificilă primăvara decât toamna, cu o trezie mai mare în timpul somnului (cu 10-30 de minute mai mult), o fragmentare mai mare a somnului (între 5-20%) și o calitate mai slabă a somnului după tranziția de primăvară.

Legătura dintre lumina naturală și funcția cognitivă a fost evidențiată de un studiu din 2020 care a demonstrat beneficiile expunerii sporite la lumina zilei. Treizeci de participanți au petrecut o săptămână lucrând în două birouri cu amenajări, mobilier și orientări identice. Însă unul dintre acestea era prevăzut cu geamuri inteligente (care își pot schimba nuanța) și era setat pentru a optimiza lumina naturală. Iar celălalt avea jaluzele tradiționale, care erau închise. Participanții care au beneficiat de lumină naturală optimizată au dormit cu 37 de minute mai mult și au obținut scoruri cu 42% mai mari la sarcinile decizionale.

Ritmul circadian uman durează puțin mai mult de 24 de ore (de obicei 24,2-24,5 ore). Astfel, este mai ușor să ne adaptăm la întârzierile ceasului (tranziția de toamnă) decât la avansurile ceasului (tranziția de primăvară), deoarece organismul nostru avansează în mod natural în fiecare zi. Întârzierea somnului se aliniază acestei tendințe, în timp ce avansarea somnului perturbă eliberarea melatoninei, care reglează nivelul de energie și nevoia naturală de a merge la culcare.

În 2007, cercetătorii germani au monitorizat 50 de adulți sănătoși timp de patru săptămâni înainte și după fiecare tranziție și au constatat că adaptarea de primăvară dura cu cinci până la șapte zile mai mult decât adaptarea de toamnă.

Temperatura centrală a corpului nostru crește pe tot parcursul zilei, atingând apogeul după-amiaza târziu. Un studiu finlandez din 2008 a studiat nouă adulți înainte și după ambele tranziții și a constatat că, în timpul tranziției de primăvară, creșterea treptată a temperaturii corporale a oamenilor a fost întârziată cu 30-60 de minute. De asemenea, s-a constatat că calitatea somnului a scăzut cu 5-15%, iar mișcările nocturne au crescut cu 10-25% - toți indicatori ai dezalinierii circadiene. Timpul total petrecut în pat a crescut după tranziția de primăvară, dar somnul participanților a fost fragmentat și de calitate inferioară.

Schimbarea ceasului de primăvară pare să creeze un risc ușor crescut pentru cei cu afecțiuni care le pun viața în pericol.Cercetările au asociat tranzițiile la ora de vară (DST) cu modificări ale ratelor de mortalitate, în primele opt săptămâni după tranziție, în special în ceea ce privește complicațiile cardiovasculare.Un studiu realizat în 2024, care a analizat 14 milioane de decese în SUA din 2015 până în 2019, a constatat o ușoară creștere a tuturor deceselor după tranziția de primăvară, dar o scădere a mortalității după tranziția de toamnă.
Studiul a constatat, de asemenea, o tendință de creștere a mortalității legate de demență, cu o creștere de 5 % a deceselor, care a atins punctul maxim în a cincea săptămână după tranziția de primăvară. În plus, o ușoară creștere a mortalității legate de cancer a fost observată în prima săptămână după începerea orei de vară.

Cercetările arată, de asemenea, că este o idee bună să acordați o atenție sporită atunci când sunteți pe șosele după ce ceasurile merg înainte.Un studiu din 2023 care a investigat efectele orei de vară asupra oboselii la volan a constatat că șoferii au arătat semne de oboseală mai mare după schimbarea ceasului.Mașinile lor au oscilat pe benzile lor cu 13% mai des, iar pleoapele lor s-au închis puțin mai des. 
Participanții prezentau încă semne de oboseală o lună mai târziu.

Cu toate acestea, în cadrul unui studiu ulterior revenirii toamnei la ora standard, șoferii au raportat că se simt mai puțin somnoroși.

Aceste descoperiri sugerează că tranziția de primăvară poate avea un efect de undă care durează săptămâni întregi. 
De asemenea, sugerează că suntem mai bine adaptați la lumea naturală decât am putea crede.

DST de primăvară poate părea o simplă schimbare de o oră, dar pentru mulți este mult mai mult decât atât.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.