90% din infecțiile de tract respirator sunt virale și nu necesită antibiotic.

Antibioticele sunt utile doar în cazul infecțiilor bacteriene, cum ar fi amigdalita bacteriană.

Majoritatea durerilor de gât dispar de la sine în decurs de o săptămână, cu tratament simptomatic precum pastilele de supt, medicamente cu efect antiinflamatoar sau antipiretic. 

Este important ca pacienții să recunoască timpul de durere în gât/ infecțiile de tract respirator și natura lor, înțelegînd foarte bine simptomele. 

Împreună cu jurnalistul Val Vâlcu, Prof. univ. dr. Codruț Sarafoleanu, Medic primar O.R.L. și Secretar General Societatea Română de Rinologie, Prof univ. dr. Carolina Negrei, Membru în Consiliul Științific ANMDMR, Dr. Daciana Toma, Vicepreședinte SNMF și Farm. Florina Bonifate, Secretar General Colegiul Farmaciștilor din România vor vorbi vineri, 29 Noiembrie, de la ora 14:00, despre:

- cum facem diferența între cele două tipuri de dureri în gât

- când știm că avem o infecție virală sau una bacteriană?

- riscul nejustificat al consumului de antibiotice

- a scăzut consumul de antibiotic? 

- cu ce se confruntă medicii în cabinete

- mai cer pacienții antibiotic nejustificat?

- cum sunt educați pacienții

- cu ce se confruntă farmaciștii?

- vin oameni să ceară antibiotic pentru simple răceli sau dureri în gât, fără rețetă?

- riscurile consumului nejustificat de antibiotice

...........................

Determinarea dacă o durere în gât este de natură virală sau bacteriană se face de obicei pe baza simptomelor. Durerile în gât cauzate de viruși sunt însoțite de simptome precum tuse, disconfort în gât și rinoree. În schimb, durerile în gât de natură bacteriană sunt adesea însoțite de greață, vărsături, dureri de stomac și lipsa tusei.

Astfel, 90% din infecțiile de tract respirator sunt virale și nu necesită antibiotice. Antibioticele sunt utile doar în cazul infecțiilor bacteriene, cum ar fi amigdalita bacteriană.

Majoritatea durerilor de gât dispar de la sine în decurs de o săptămână, cu tratament simptomatic precum pastilele de supt.

Bolile virale care provoacă dureri în gât includ:

- Răceală comună

- Gripa (gripa)

- Mono (mononucleoza)

- Pojar

- Varicelă

- COVID-19

- Crupul laringian - o boală comună a copilăriei, caracterizată printr-o tuse aspră, lătrătoare

- Infecții bacteriene

Multe infecții bacteriene pot provoca dureri în gât. Cel mai frecvent este Streptococcus pyogenes (streptococul de grup A) care cauzează faringită streptococică. 

Studiul Attitudes, perceptions and knowledge regarding Antibiotic use for Respiratory illness and antibiotic resistance in Romania: an observational, questionnaire-based study results, realizat cu sprijinul  Parteneriatului Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) și publicat Jurnalul Român de Rinologie în Septembrie 2023, a dezvăluit amploarea abuzului de antibiotice în infecțiile de tract respirator.

Studiul a constatat că 40% dintre adulții chestionați au luat antibiotice pentru o afecțiune de tract respirator precum durerea în gât în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 episoade de răceală și gripă. Mulți români foloseau antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât și nu aveau încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice.

52% considerau că antibioticele ucid virusurile; 47% că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât; iar 48% credeau că antibioticele ameliorează durerea.

Din septembrie 2023 și până în prezent cadrul legislativ cu privire la prescrierea de antibiotice a fost schimbat, iar principalele provocări cu care se confruntă medicii sunt mai degrabă birocratice. 

Despre Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene (WAAW):

Anual, în perioada 18-24 noiembrie, este marcată la nivel global săptămâna dedicată conștientizării rezistenței antimicrobiene. Rezistența antimicrobiană (RAM) apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la agenții antimicrobieni.

Ca urmare a rezistenței la medicamente, antibioticele și alți agenţi antimicrobieni devin ineficienţi, iar infecţiile devin dificil sau imposibil de tratat, crescând riscul de răspândire a bolii, a creșterii severității bolii și chiar de moarte.

Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical.

Antibioticele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar folosirea neadecvată a lor a dus la creșterea alarmantă a rezistenței la aceste medicamente.

Experții la nivel mondial atrag atenția că, fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății.

Dezvoltarea unui nou antibiotic poate dura 10-15 ani și implică anumite costuri ce depășesc 1 miliard USD. În 2019, OMS a identificat 32 de antibiotice aflate în dezvoltare clinică ce se adresează listei OMS de agenți patogeni prioritari și doar 6 din cele 32 au fost clasificate ca inovatoare.

Lipsa accesului la antimicrobiene de calitate rămâne o problemă majoră.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.