Rezistența la antimicrobiene și infecțiile asociate asistenței medicale sunt amenințări la nivel global. Ele sunt recunoscute de către Organizația Mondială a Sănătății, de Uniunea Europeană (UE) și de guvernele tuturor țărilor drept probleme majore de sănătate publică care trebuie soluționate, a explicat prof dr Alexandru Rafila, în cadrul dezbaterii. 

„Din câte știți, rezistența la antibiotice este un fenomen care a generat o abordare multisectorială, așa-numitul concept One Health, care include, în afară de sănătatea umană, cea din sectorul veterinar și factorii de mediu. Acest concept One Health în momentul de față se extinde și în alte domenii, nu numai în domeniul rezistenței la antimicrobiene, pentru că în mod evident impactul mediului sau al animalelor asupra sănătății umane este totdeauna important și abordarea aceasta integrată este cea corectă, ca să putem să gestionăm problemele majore de sănătate publică”, a detaliat ministrul Sănătății. 

Până acum, în România s-au făcut câțiva pași în controlul celor două probleme majore ale sistemului sanitar, dar aceștia nu sunt suficienți, așa că s-a apelat la fonduri norvegiene pentru derularea unui proiect pilot care va arăta exact care sunt măsurile ce trebuie luate în spitalele din România. 

„În ceea ce privește rezistența la antibiotice și emergența infecțiilor cu bacterii multirezistente, controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, este o problematică ce a fost discutată de foarte mult timp în România, s-au mai făcut și pași concreți dar încă suntem departe de o situație ideală și din această cauză am avut o oportunitate reprezentate de aceste fonduri norvegiene care finanțează priorități și din sectorul sanitar, și le mulțumim colegilor de la Institutul de Sănătate Publică din Norvegia pentru participare și pentru sprijinul ca acest proiect să se deruleze, încât să putem să dezvoltăm câteva instrumente”, a spus prof dr Alexandru Rafila. 

Ministrul Sănătății a precizat că în cadrul proiectului au fost create deja instrumentele care definesc obiectivele ce trebuiesc atinse și modul în care ele vor fi atinse în cele trei domenii care se ocupa practic rezistența la microbiene și infecțiile nosocomiale: microbiologia, epidemiologia de spital și medicii care prescriu antibiotice. 

„Până în momentul de față au fost dezvoltate două instrumente care trebuie aprobate în cadrul unei structuri care există teoretic de mai mulți ani, dar care nu este funcțională, un Comitet intersectorial reprezentat de oameni din zona de decizie de la nivelul mai multor ministere. E vorba despre Strategia Națională sau Cadrul strategic Național, și de Planul Național de Acțiune. Aceste definesc, practic, principalele obiective și modul de organizare a activităților care să ducă la atingerea obiectivelor menționate. În afară de această parte care, dacă vreți, e strategică și conceptuală, și care  trebuie asumată de către România în context european sau într-un context ai larg, mondial, în cadrul acestui proiect s-au dezvoltat niște ghiduri și protocoale în cele trei domenii care trebuie să lucreze împreună pentru a ține sub control această emergență a rezistenței la antimicrobiene, și mă refer aici la domeniul Microbiologiei, care este implicat în diagnosticul specific pentru pacienți și nu numai ei; este vorba de a Compartimentul de supraveghere și control al infecțiilor, adică  Epidemiologia din spital, și, bineînțeles, este vorba de medicii prescriptori, specialiști în boli infecțioase sau cu alte specialități, care  sunt responsabili de buna practică în prescrierea de antibiotice. De ce? Pentru că buna practică în prescrierea de antibiotice în spital întârzie foarte mult sau chiar stopează apariția bacteriilor multirezistente. Aceste trei domenii care trebuie să lucreze împreună au, în momentul de față, instrumentele profesionale”, a arătat prof dr Alexandru Rafila.

O mare problemă în România, și asta nu de ieri, ci de ani de zile, este subraportarea infecțiilor nosocomiale din spitale. Până în urmă cu 4 ani, dacă spitalele raportau astfel de infecții, atunci erau depunctate și primeau mai puțini bani. Deși prevederea în cauză a fost eliminată, nici acum nu sunt raportate aceste infecții la adevărata lor măsură. 

„Infecțiile asociate asistenței medicale sunt subraportate în România. Ne apropiem de 1% din proporția de pacienți externați, dar suntem încă departe de media Uniunii Europene, nu pentru că ne-am dori să avem mai multe infecții, dar ne dorim să știm realitatea și să încercăm infecțiile măcar invazive, bolile invazive cu bacterii multirezistente să apară cât mai rar în spitalele românești și lucrul acesta are influență foarte bună și asupra mortalității”, a arătat prof dr Alexandru Rafila. 

La conferință, ministrul a subliniat și importanța vitală a reducerii consumului de antibiotice, precum și schimbarea modului, mult prea permisiv, în care sunt acestea prescrise.

„Una dintre ținte este cea legată de reducerea consumului de antibiotice și schimbarea structurii consumului de antibiotice, pentru că utilizăm de multe ori antibiotice care nu ar trebuie utilizate ca antibiotice de primă intenție. De asemenea, să ajungem cu spitalele din România să putem să facem un diagnostic microbiologic de bună calitate care ar putea să fie favorizat și de faptul că există, în sfârșit, după 30 de ani și în România, specialitatea de microbiologie medicală așa cum a existat și înainte, și cum există în toate țările din Uniunea Europeană”, a mai arătat prof dr Alexandru Rafila.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.