Pericolul invizibil care te poate ucide în sezon rece. Tudor Ciuhodaru: Poate fi fatal. Începeți manevrele de resuscitare

intoxicatia cu monoxid de carbon - FOTO: Freepik@wirestock
Sezonul rece poate să ne pună în pericol viața. Dr. Tudor Ciuhodaru arată care sunt riscurile mortale la care ne expunem și explică de ce trebuie să ne ferim.

Intoxicația cu monoxid de carbon (CO) este o afecțiune gravă cauzată de inhalarea excesivă a acestui gaz toxic. Monoxidul de carbon este inodor, insipid și invizibil, ceea ce face dificilă detectarea sa fără echipamente speciale. Acest gaz rezultă din arderea incompletă a combustibililor care conțin carbon, cum ar fi lemnul, gazul natural, motorina sau cărbunele.

Intoxicația cu monoxid de carbon, ucigașul tăcut

Dr. Tudor Ciuhodaru atrage atenția asupra riscurilor la care ne expunem în această perioadă. 

”Atenție, monoxidul de carbon e un ucigaș tăcut. Numărul acestor intoxicații crește în această perioadă. O pacientă din satul Crucea nu a mai putut fi salvată iar soțul a ajuns la spital în stare critică. O sobă defectă a provocat această tragedie. Intoxicația cu monoxid poate fi letală!

Până când educația pentru sănătate va fi predată în toate școlile din România (așa cum prevede legea Ciuhodaru depusă de mai multe ori în parlament) e bine de știut:

1. Copiii sunt primii și cel mai sever afectați. Gravitatea e influențată de concentrația de gaz de toxic și de durata expunerii.

2. Intoxicațiile se produc prin inhalarea de gaze toxice produse de surse de încălzire (cu deficiențe) lăsate nesupravegheate (mai ales pe durata nopții!).

3. Simptomele sunt extrem de variate și nespecifice: dureri de cap, greață, vărsături, astenie, vertij, tulburări de echilbru, respirație dificilă, puls accelerat, somnolență, convulsii, comă.

Rețineți!!! Avertizăm, din nou, asupra riscurile majore ale încălzirii la aragaz, mai ales pe durata nopții, precum și de necesitatea verificării periodice asurselor de încălzire.

4. Pe o statistică partială utilizarea necorespunzătoare a aragazului provoacă cel puțin 20% din intoxicațiile cu monoxid.

FOTO: Pexels@Skylar Kang

5. Numărul acestor intoxicații se menține îngrijorător de mare (tratăm cel puțin 100 de cazuri anual) mai ales că

6. Mulți factori de risc ai acestui tip de intoxicații pot fi controlați și corectați (un alt motiv pentru introducerea educației pentru sănătate și a noțiunilor de prim ajutor ca materie obligatorie de studiu în toate școlile din România, așa cum prevede proiectul meu de lege).

7. Cazurile din urban sunt de opt ori mai numeroase față de cele din rural, probabil datorită utilizării necorespunzătoare a aragazului sau a centralei de apartament drept sursă de încălzire.

8. În mediul rural o atenție crescută trebuie acordată sobelor de lut crăpate sau improvizate precum și modului în care acestea sunt folosite. Riscul de intoxicatie crește atunci când se introduc prea multe lemne, cărbuni sau deşeuri vegetale, care scot fum și duc la acumularea de gaze în timpul nopții.

De aceea a stinge focul din sobă înainte de culcare înseamnă doar o minină măsură de precauție menită să protejeze vieți”, a explicat dr. Tudor Ciuhodaru, într-o postare pe Facebook. 

Ajutorul, esențial

Pentru a preveni intoxicația cu monoxid de carbon, este important să se efectueze întreținerea regulată a echipamentelor de încălzire și să se asigure o bună ventilație în încăperi. Instalarea unor detectoare de monoxid de carbon în locuință este, de asemenea, recomandată.

”Primul ajutor constă în principal în scoaterea pacientului din mediul toxic și administrarea de oxigen dar fără a pune salvatorul în pericol:

1. Sunați după ajutor de urgență.

2. Nu încercați niciodată să salvați o persoană intoxicată fără să-i anunțați mai întâi pe alții.

3. Evacuați gazele toxice. Deschideți larg ferestrele sau ușile.

4. Verificați dacă este sigur să intrați și

5. Evitați gazele inflamabile. Nu utilizați instalația electică și nu aprindeți vreun chibrit/brichetă (risc de incendiu sau explozie).

6. Respirați de câteva ori înainte de a intra. După ce intrați încercați să vă țineți respirația. Țineți o batistă udă la nas și la gură

7. După ce ați salvat persoana de pericol, verificați și monitorizați căile respiratorii ale persoanei, respirația și pulsul. Puteți administra oxigen (antidot) sau analeptice respiratorii.

Dacă este necesar începeți maneverele de resuscitare. Chiar dacă persoana pare a se simți bine, solicitați ajutor medical. Singura măsură eficientă de prevenție este educația pentru sănătate. Lucrurile se pot îmbunătăți dacă parlamentul va adopta legea mea privind predarea în școli şi grădinițe a educației pentru sănătate”, a mai explicat dr. Tudor Ciuhodaru.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Alimentele care ne devorează creierul. Îl usucă și omoară
Dr. Rodica Niculescu, DC Medical, DC News
EXCLUSIV
Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel