Tratamentul care ne poate ucide. Greșeala cea mai frecventă pe care o facem atunci când suntem răciți ne poate afecta foarte grav. Antibioticele sunt medicamente eficiente împotriva bacteriilor, dar nu au nicio acțiune împotriva virusurilor.

Vi­rozele, cum ar fi gripa sau răcelile, sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii. De aceea, administrarea de antibiotice în cazul infecțiilor virale este ineficientă și chiar contraproductivă.

Rezistența la antimicrobiene, problemă globală

În cadrul săptămânii de conștientizare RAM - World Antimicrobial Awareness Week (18-24 noiembrie) a cărei teme de anul acesta este “Preventing Antimicrobial Resistance Together”, alături de jurnalistul Val Vâlcu, prof. univ. dr. Simona Ruță ne-a vorbit despre rezistența la antibiotice și impactul pe care-l are acest fenomen asupra sănătății noastre.

”O parte importantă din consumul global de antimicrobiene provine, de fapt, din medicina veterinară, din zootehnie, din agricultură. Toate animalele tratate cu antibiotice sunt surse potențiale de rezistență antimicrobiană”, a subliniat prof. univ. dr. Simona Ruță, Societatea Română de microbiologie, în exclusivitate la interviurile DC MEDICAL și DC News.

Vezi și: Trei motive pentru care fumăm. Cristian Oancea: Toți cei trei factori sunt niște prieteni falși sau înșelători

Consumul de antibiotice, la un nivel îngrijorător

”Consumul de antibiotice este foarte ridicat în România. Ne aflăm pe primele locuri în acest clasament nedorit”, a spus Val Vâlcu, moderatorul emisiunii de la interviurile DC Medical și DC News.

”Consumul de antibiotice este în continuare foarte ridicat și mai ales prescrierea este orientată către antibioticele cu spectru larg care ar trebui, de fapt, să fie rezervate pentru infecții foarte severe sau pentru cele cu tulpini rezistente.

Ar trebui să facem în așa fel încât să distribuim cât mai mult către colegii, studenții și pacienții noștri ideea că antibioticele nu se dau oricând pentru orice, dar atunci când se dau trebuie să dăm antibioticul potrivit pentru infecția pe care o avem. Nu un antibiotic cât mai puternic ca să acoperim orice.

Avem tendința să practicăm medicina defensivă, să dăm și când nu ar fi neaparat nevoie un antibiotic. Dacă suntem pacienți, să facem presiune pe medicul de familie să dea un antibiotic în ideea că ar putea să ajute și să apelăm la antibioticele cu spectru cel mai larg, antibioticele cele mai scumpe.

Astea ar trebui să fie antibiotice de rezervă, antibiotice cu care să acoperim infecțiile severe, operațiile de mare chirurgie, protezările, transplantul de organe sau pacienții care au diferite tipuri de cancere și imunosupresie asociată”, a mai precizat prof. univ. dr. Simona Ruță, Societatea Română de microbiologie, în exclusivitate la interviurile DC MEDICAL și DC News.

Vezi și: Dieta de 7 zile, deficit caloric. Meniul rapid și delicios care topește grăsimile

Ce se poate face pentru a reduce consumul de antibiotice

”Ar trebui să avem un sistem coordonat de supraveghere, să facem o informare constantă și sensibilizare pentru absolut toate celelalte specialități privind modul identificare a rezistenței antimicrobiene pornind de la ce produse biologice trebuie recoltate, care sunt metodele optime de identificare a microorganismelor, de starea sensibilității la antibiotice, să încercăm să facem antibiograme selective și nu antibiograme mai largi în care să înșirăm liste foarte lungi de antibiotice, unele complet inutile pentru ce are pacientul respectiv.

Trebuie să comunicăm și să dăm cât mai multe informații despre cum se alege antibioticul cel mai potrivit, un antibiotic țintit pentru un anumit tip de infecție. Asta înseamnă o utilizare prudentă, rațională a antibioticelor care evită aceste antibiotice cu spectru larg.

Pentru asta ne-ar trebui niște echipe multidisciplinare din care să facă parte și un microbiolog pentru un anumit ghidaj despre cum trebuie să dai antibioticul potrivit, cât timp”, a mai spus prof. univ. dr. Simona Ruță, Societatea Română de microbiologie, în exclusivitate la interviurile DC MEDICAL și DC News.

Vezi și: Efectele anxietății asupra corpului. Sistemul nervos central este afectat prima dată

Cum explicăm unui părinte că nu trebuie să administreze antibiotic copilului într-o infecție virală

FOTO: Freepik@proostoleh

În cazul virozelor, tratamentul se axează în general pe gestionarea simptomelor și asigurarea odihnei și hidratării adecvate. Pentru anumite infecții virale, pot exista antivirale specifice, dar acestea trebuie prescrise și administrate de către un profesionist medical, în funcție de tipul și severitatea infecției. 

”Trebuie să explicăm populației că antibioticele nu au absolut niciun fel de efect pe viroze. Virusurile nu răspund la antibiotice. Le dăm absolut inutil. Este mult mai eficient să dăm un tratament simptomatic decât să dăm antibiotice.

Consumul excesiv de antibiotice se va întoarce împotriva noastră ca specie. O să ajungem în situația în care sub presiunea exercitată de toate aceste antibiotice utilizate excesiv, o să avem infecții banale care, astăzi, pot fi ușor tratate cu antibiotice simple care nu o să mai răspundă la nimic.

O să ne întoarcem într-un fel de Evul Mediu al bolilor infecțioase în care nu o mai avem armele noastre cele mai eficiente pentru tratamentul infecțiilor bacterinene, dar nu pentru tratamentul infecțiilor virale”, a mai explicat prof. univ. dr. Simona Ruță, Societatea Română de microbiologie, în exclusivitate la interviurile DC MEDICAL și DC News.

Vezi mai multe în VIDEO:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.