Vezi și: Combinația de medicamente care previne infarctul

Sărbătorile Pascale aduc, an de an, mese îmbelșugate, ouă roșii, friptură de miel și prăjituri tradiționale. Însă, în spatele acestor delicii se pot ascunde pericole reale pentru sănătate, mai ales dacă produsele nu sunt alese și pregătite cu atenție.

Medicul primar de medicină de urgență, dr. Tudor Ciuhodaru, atrage atenția asupra a două mari riscuri alimentare frecvente în această perioadă: vopseaua toxică pentru ouă și carnea de miel improprie consumului. În graba pregătirilor, multe familii ignoră detalii esențiale legate de proveniență, compoziție sau metode de preparare, care pot transforma un prânz festiv într-un pericol pentru sănătate.

Pentru un Paște în siguranță, e important să cunoaștem aceste riscuri și să alegem cu grijă produsele puse pe masa de sărbătoare.

Oul frumos dar periculos: vopseaua netoxică face diferența

În goana după cele mai atractive ouă de Paște, unii români aleg să cumpere vopsea de la colțul străzii, fără a ține cont de riscurile pentru sănătate. Vopselele artizanale sau cele tipografice, chiar dacă au culori mai intense și un preț mai mic, pot conține plumb sau oxizi de metale grele precum cupru, aluminiu și staniu.

Aceste substanțe pot pătrunde prin coaja poroasă a oului, contaminând albușul și gălbenușul. Rezultatul? Posibile toxiinfecții alimentare sau alte reacții nocive în organism.

"Atenție la cumpărăturile de Paște. Sunt două pericole potențiale în fiecare farfurie: oul rău şi mielul toxic.

Vopseaua de ouă cumpărată de la colţul străzii vă poate crea multe probleme de sănătate. Chiar dacă sunt mai ieftine sau mai frumoase, vopselele tipografice sau cele făcute artizanal pot avea efecte nocive datorită plumbului şi oxizilor de metale: cupru, aluminiu şi staniu.

Vopselele textile sau cele tipografice pătrund prin porii oului şi pot contamina albuşul sau gălbenuşul, existând riscul declanşării unor toxiinfecţii alimentare.

Recomandăm că la vopsirea ouălor să folosiţi doar subtanţe certificate medicosanitar, achiziţionate din magazinele specializate, evident dacă nu folosiţi coloranţii naturali, ca în bătrâni, prin utilizarea foilor de ceapă sau a frunzelor de nuc.

Alte riscuri sunt legate de vechime şi mod de conservare. Este preferabil, mai ales atunci când sunt utilizate crude, în creme, maioneze, spumă de albuş, ca ouăle să fie foarte proaspete şi să fie spălate înainte de utilizare", spune dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de Urgență.

Vezi și: Drob de miel, rețeta bunicii. Care este secretul gustului autentic

La ce să fii atent când faci cumpărături de Paște. Cum alegi corect carnea de miel și vopseaua de ouă. Dr. Tudor Ciuhodaru: Oul rău şi mielul toxic - FOTO: Freepik@EyeEm

Carnea de miel: delicatesă sau bombă calorică?

Mielul, nelipsit de pe masa de Paște, poate deveni periculos dacă nu este ales, pregătit și consumat cu atenție. Carnea are o valoare calorică ridicată (200-300 kcal/100g), conține multe proteine, grăsimi saturate și aproximativ 80 mg de colesterol la 100 de grame – combinație care ridică riscul de afecțiuni cardiovasculare și colici biliare.

"Carnea de miel: are valoare calorică ridicată şi este considerată "toxică" în anumite condiţii. Vorbim de 200 - 300 kcal la 100 grame şi un conţinut ridicat de potasiu iar organele, în special ficatul, au conţinut ridicat conţin de fier, zinc şi carnitină, cu rol energetic dar şi cantități mici de calciu, acid folic şi vitamina E.

Prin componenta proteică importantă dar şi conţinutul ridicat de grăsimi saturate, cam 80 mg de colesterol la 100 grame are risc aterogen dar totodată este considerată de unii drept afrodiziac natural.

Probleme sunt în special cu carnea mieilor cu greutate mai mică de 10 kg sau sub 9 săptămâni, legate de conţinut, preparare şi, nu în ultimul rând, de provenienţă şi conservare.

Conţinutul ridicat de colagen bogat în oxipurine, fac această carne dificil de digerat, fiind considerată chiar "toxică" mai ales pentru pacienţii cu gută, afecţiuni gastrointestinale şi hepatorenale dar nu numai. Purinele sunt în cantitate redusă la mieii de 10-14 kilogrrame şi pot fi eliminate prin adăugarea cărnii doar în momentul fierberii.

În plus, conţinutul crescut lipidic accentuează riscul aterogen, la cei cu afecţiuni cardiovasculare, precum şi cel de colici biliare şi pancreatite. Conţinutul crescut proteic are rol alergogen iar cel scăzut în fibre impune asocierea legumelor la preparare, pentru a preveni încetinirea tranzitului până la constipaţie", spune dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de Urgență.

Vezi și: Colesterolul mărit nu înseamnă automat risc de infarct, arată un nou studiu

Proveniența contează: cum recunoști carnea sigură

Un alt risc major ține de sursa din care este achiziționată carnea. Mielul cumpărat din surse nesigure, fără ștampilă sanitar-veterinară, poate fi contaminat sau impropriu consumului.

Pentru a evita problemele, consumatorii trebuie să verifice dacă mielul are dentiție specifică rumegătoarelor și copite fără gheare – semne clare că este un animal sănătos și autentic.

Carnea trebuie păstrată la temperaturi de sub 4 grade Celsius și achiziționată doar din magazine autorizate, care respectă normele de igienă.

"Proveninţa şi conservarea corespunzătoare impun verificarea existenţei ştampilei sanitar-veterinare, precum şi a dentiţiei, ce trebuie să fie specifică rumegătoarelor, şi a copitelor, ce trebuie să fie fără gheare. Este recomandat să cumpăraţi miei doar din magazine autorizate, ce ţin cont de regulile de igienă şi păstrează carnea la temperaturi mai mici de patru grade", spune dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de Urgență.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.