Întârzierile de limbaj pot fi semn al unor tulburări psihice. Medicul psihiatru Bogdan Fiţiu a explicat la emisiunea Sfat de Sănătate de la Antena 3 la ce trebuie să fie atenți părinții atunci când este vorba de dezvoltarea copiilor. 

”Tulburările de limbaj, la copii, apar sub diverse forme. Una din cele mai întâlnite dificultăți ale limbajului sunt întârzierile în achiziția cuvintelor. De exemplu, dacă la vârsta de un an, un copil nu emite primele cuvinte, care de obicei sunt simple, precum mama, tata, este o îngrijorare. Când acesta ajunge la vârsta de 2 ani ar trebui să aibă deja în vocabular multiple cuvinte. Să poată denumi obiectele din jur și să formeze propoziții de două cuvinte simple, precum cele de tipul mama, tata, hai, vreau apă.

În acest caz, când atingem borna de dezvoltare, un an, respectiv 2 ani și copilul nu și-a dezvoltat limbajul ar trebui să mergem la medic. Tulburările de limbaj pot apărea de sine stătător ca și o întârziere în dezvoltarea limbajului sau pot să fie asociate unor alte tulburări psihice, cum ar fi întârzierea cognitivă cunoscută sub denumirea de retard mintal sau tulburări în sfera autismului”, a explicat psihiatrul Bogdan Fițiu. 

Vezi și: Ce se întâmplă dacă înghiți sâmburii de struguri

Autismul - semne

Tulburarea de spectru autist (TSA) este o dizabilitate complexă de dezvoltare a creierului care afectează 3 arii principale ale funcționării unui copil: comunicarea, interacțiunea socială și comportamentul. Tulburarea este de 4 ori mai frecventă la băieți, iar multe fete prezinte simptome mai puțin evidente în comparație cu aceștia. Este o afecțiune care se menține pe tot parcursul vieții.

Tulburarea de spectru autist este diagnosticată în copilărie, multe din simptomele specifice apărând în jurul vârstei de 2 ani. Părintele remarcă lipsa de contact vizual a copilului, lipsa de răspuns când este strigat sau indiferența față de părinte. De foarte multe ori, unul dintre principalele simptome ale tulburării de spectru autist îl reprezintă chiar absența limbajului, împreună cu o multitudine de dificultăți în socializarea cu egalii de vârstă sau cu părintele. 

”Alte semne care pot să ne îngrijoreze atunci când discutăm de întârzierea de limbaj asociat autismului ar fi niște interese repetitive și obsesive pe care copilul le are pentru obiecte. De exemplu, dacă copilul învârte foarte mult roțile mașinuțelor, aranjează obiectele într-un tipar anume și se supără foarte tare atunci când acest tipar este întrerupt, fie face tot felul de acțiuni ciudate, trebuie să-i ridice părintelui un semn de întrebare.

Totodată, dacă privește foarte mult mașina de spălat în momentul în care aceasta se învârte, se joacă foarte mult cu întrerupătorul, robinetul, obiecte nefuncționale și care nu fac parte din jocul copilăriei, la fel trebuie să ridice un semn de întrebare. De exemplu, nu se joacă cu mașinuțele, nu este interesat de joaca cu păpușile, a-și face un imaginativ acestor obiecte, de exemplu să dea de mâncare unui ursuleț.

Când nu apar aceste lucruri la vârsta de 2 ani, 2 ani și jumătate este un semn de întrebare pe care trebuie să îl adresăm”, a mai explicat medicul. 

Vezi și: Ana Aslan, alimentul anti-îmbătrânire. Ce nu-i lipsea niciodată de pe masă femeii care a descoperit elixirul tinereții: A fii veșnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani

Întârzierile de limbaj - barieră în dezvoltarea socială

Psihiatrul a mai menționat că tulburările de limbaj pot afecta și dezvoltarea socială și emoțională a copiilor. 

”Unii copii, într-adevăr, pot achiziționa puțin mai târziu limbajul, pentru că nu toată lumea are același ceas și nu trebuie să judecăm, însă dacă trece o perioadă extrem de mare față de borna la care ne-am aștepta ca cel mic să vorbească, este posibil ca atunci să avem o tulburare care trebuie adresată. 

De obicei, copiii care nu vorbesc, nu se vor juca alături de copiii care deja au limbaj, pentru că ceilalți nu vor fi interesați de acesta. Pierdem posibilități de interacțiune, de dezvoltare socială.

Un copil care la 5 ani nu are un vocabular funcțional și nu poate să-și exprime cererile, nu poate să-și exprime frustrările, nu poate să își exprime dorințele, evident că va pierde și pe celelalte arii de dezvoltare, în special în interacțiunea cu copiii. 

Unul dintre lucrurile cele mai importante pe care ar trebui să le rețină părinții este expunerea la ecran. Studiile arată că, expunerea excesivă, în acești primi ani de dezvoltare, la device-uri, fură din posibilitățile copilului de a interacționa cu persoanele din jur și întotdeauna atunci când avem o expunere excesivă la ecranele digitale putem avea o întârziere de limbaj”, a mai subliniat medicul Bogdan Fițiu.

Vezi și: Sala de operație, un concert cu sunete de mâini grijulii, voci șoptie și bătăi de inimă: O parte din vindecarea pacientului este modul cum îi vorbești, cum îl încurajezi - VIDEO

Expunerea la ecrane, nocivă

Expunerea copiilor mici la ecranele televizoarelor, telefoanelor sau a tabletelor este nocivă. Părinții ar trebui să găsească alte metode de a petrece timpul cu cei mici. 

”Cea mai simplă prevenție ar fi să reducem pe cât posibil, sub vârsta de 2 ani, folosirea device-urilor digitale, telefon sau tabletă. Un alt lucru pe care putem să-l facem pentru prevenție sau pentru dezvoltarea limbajului ar fi să le citim mai mult celor mici. Cititul unei poveşti de către părinte îl ajută pe copil să achiziționeze mai multe cuvinte", a mai spus medicul psihiatrul”, a mai precizat sursa citată. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.