Tensiunea arterială reprezintă presiunea cu care sângele este pompat spre inimă și are o valoare care poate diferi de la un moment la altul. Aceasta scade pe timpul somnului, la oamenii perfecți sănătoși, în timp ce persoanele hipertensive își mențin valorile ridicate și în timpul nopții.

”Fiecare om are oscilații ale valorilor tensionale. Dacă facem un efort, dacă ne enervăm sau dacă trecem printr-o situație solicitantă, atunci tensiunea o să aibă o valoare mai mare. Dar hipertensiunea arterială, adică o situație patologică înseamnă valori constante zilnice pe care le identificăm peste 140/90 mm Hg”, a declarat Livia Trașcă, medic specialist cardiolog, la Pro TV. 

Hipertensiune - factori de risc

Factorii de risc care cresc tensiunea arterială sunt:

- vârsta (bărbații peste 55 de ani și femeile, peste 65 de ani)

- fumatul

- dislipidemia (colesterol peste 200 mg/dl sau trigliceride peste 150 mg/dl)

- prediabetul (glicemia cuprinsă între 102-105 mg/dl) și diabet (glicemia peste 126 mg/dl)

- obezitatea abdominală.

Pe lângă acești factori, tensiunea poate oscila și în urma informațiilor permanente de la vase la creier. Creierul primește informații de la receptorii situați în principal pe arterele renale.

”Creierul, care primește niște informații eronate, cum că tensiunea este mai mică decât în realitate. Și atunci, el declanșează toate mecanismele prin care crește tensiunea. 80% dintre pacienți ajung hipertensivi, numită primară” a explicat dr. Rareș Nechifor, medic radiologie intervențională, la Doctor de Bine de la Pro Tv.

Hipertensiune - manifestare

Tabloul clinic pentru hipertensiunea arterială cuprinde manifestări precum:

- cefalee occipitală

- dispnee

- durere în piept

- adinamie

- vertij

- amețeală

- greață.

Aceste manifestări nu sunt specifice hipertensiunii, astfel, pentru a obține un diagnostic corect este important să fie asociate cu valori tensionale ridicate.

Vezi și: Hipotensiunea arterială - cauze, simptome și tratament. Poate fi și o reacție la Parkinson sau depresie

Hipertensiune arterială - diagnostic și tratament

Diagnosticul hipertensiunii se bazează atât pe istoricul medical al pacientului, cât și pe examenul fizic. Măsurarea tensiunii arteriale se realizează cu pacientul așezat pe pat (clinostatism) și în picioare (ortostatism), fiind necesare mai multe măsurători pentru compararea valorilor, dar și pentru a evita unele valori induse de prezența medicului, așa numita hipertensiune de halat alb.

După punerea diagnosticului cu certitudine, se va institui o schemă terapeutică adaptată nevoilor fiecărui pacient în parte.

Tratamentul medicamentos poate cuprinde preparate (medicamente hipertensiune) precum:

- diuretice tiazidice;

- diuretice de ansă;

- betablocante;

- blocante de calciu dihidropiridinice;

- blocante de calciu nondihidropiridinice;

- inhibitori ai enzimei de conversie (IEC);

- blocanți ai receptorilor de angiotensină, potruvit Mayo Clinic

În prezent, hipertensiunea se poate trata endovascular, receptorii din arterele renale, care dau informații greșite creierului se elimină printr-o sondă endovasculară.

”Asta înseamnă că blocăm o parte dintre ei, ceea ce face ca impulsurile care pleacă de acolo spre creier să-și reducă din frecvență și intensitate. Intervenim pe ambele artere renale, pe trunchiurile principale și pe ramurile principale. După intervenție, progresiv, tensiunea începe să scadă. Rezultatul este permanent”, mai spune medicul. Cu alte cuvinte, va dispărea nevoia medicației hipertensive.

Ce trebuie reținut este faptul că o persoană hipertensivă trebuie să își schimbe stilul de viață, adică să adapteze o dietă cât mai sănătoasă, cea mai potrivită în situația celor hipertensivi fiind dieta mediteraneeană, care s-a dovedit a fi asociată cu cea mai mică incidență a bolilor cardiovasculare, dar și a cancerului. De asemenea, sunt recomandate minimum 30 de minute de activitate fizică pe zi.

Cea mai bună dietă pentru inimă. Cardiolog: S-a dovedit a fi asociată cu cea mai mică incidență a bolii cardiovasculare, dar și a cancerului

Alimentația poate să ne ajute sau să ne facă rău, astfel că este important să fim atenți la ceea ce mâncăm pentru a avea parte de o inimă sănătoasă, dar și de o stare generală bună.

Dr. Silviu Dumitrescu, medic cardiolog, a explicat la Antena 3, care este cea mai bună dietă pentru inimă și pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, dar și la ce trebuie să fie atenți cei care suferă de această afecțiune.

”Există o dietă, atât pentru cei care suferă de o boală cardiovasculară, cât și pentru cei care vor să prevină. Și nu aș putea să spun că este o dietă, ci un stil de viață pe care îl recomand, care include dieta mediteraneeană.

Aceasta s-a dovedit a fi asociată cu cea mai mică incidență a bolii cardiovasculare, dar nu numai, și a altor afecțiuni, inclusiv cele oncologice. Stilul de viață este cel care ne generează risc cardiovascular sau care ne poate reduce riscul cardiovascular.

De ce am spus stil de viață și nu doar dietă? Pentru că trebuie să menționez aici fumatul, care este elementul primordial în determinarea aterosclerozei, doar că ateroscleroza este determinată de colesterolul rău. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Câtă SARE putem mânca pe ZI, de fapt. Obiceiul din bucătărie care ne OMOARĂ fără să știm: Transformă mâncarea într-o OTRAVĂ

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.