În urmă cu doar câteva zile, primul caz de hepatită cu origini necunoscute a fost depistat și în România, iar astăzi, 29 aprilie, au fost confirmate deja cinci cazuri în țara noastră. 

Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat până la dată de 21 Aprilie 169 de cazuri de hepatită severă de cauza necunoscută (nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute până în prezent), înregistrate la copii cu vârstă între 1 lună și 16 ani. Acest cazuri au prezentat insuficiență hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliză hepatică și icter. La 74 de cazuri a fost detectată prezența adenovirusului F41.

Cel puţin 169 de cazuri de hepatită acută la copii cu vârste cuprinse între o lună şi 16 ani au fost identificate într-un focar transnaţional care grupează în prezent 11 ţări, a anunţat sâmbătă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de CNN.

Hepatita misterioasă, ALERTĂ mondială. Simptomele la care să fii ATENT. Medicii, despre o nouă pandemie: Mergeți la medic, URGENT

Primul caz raportat de România este al unei fetițe în vârstă de 5 ani, care a fost internată în spital din data de 4 aprilie și care are nevoie de transplant hepatic din cauza virusului.

Prof. dr. Vladislav Brașoveanu, șeful Secției de Chirurgie și Transplant Hepatic din cadrul Spitalului Clinic Fundeni, a declarat, la Realitatea TV, că mama fetiței de 5 ani, care are forma de hepatită misterioasă, este compatibilă ”până în acest moment”, pentru un eventual transplant hepatic.

”S-au făcut câteva investigații la mamă, este vorba de o mămică de 26 de ani, foarte tânără, cu un ficat perfect, însă sunt necesare unele investigații pentru a vedea, există suspiciunea la fetiță că insuficiența hepatică este dată de boala Wilson, și atunci această boală se transmite de la părinți. Iar dacă datele ne vor arăta că mama nu este purtătoarea acelei gene ATP7b de boală Wilson, atunci vom continua cu investigațiile și se practica un transplant hepatic de la un donator viu, de la mămică. Tomografia și volumetria ne arată că volumul și calitatea ficatului mămicii este bun pentru a efectua un transplant hepatic de la un donator viu, cu lob stâng”, a spus prof. Brașoveanu.

Mai multe despre spusele medicului citește AICI

Irinel Popescu, despre hepatita "misterioasă"

Dr. Irinel Popescu, directorul centrului de chirurgie generală şi transplant hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni și moderatorul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical, a vorbit despre hepatita "misterioasă".

Întrebat direct dacă ar putea acest nou virus necunoscut să ne conducă spre o nouă pandemie, medicul Irinel Popescu a spus: "nu cred că poate răspunde nimeni la această întrebare. Eu în niciun caz, în calitate de chirurg. Știți bine că atunci când a început epidemia în Wuhan se spunea că e ceva limitat, un fenomen care se întâmplă departe de noi, nu o să fie nimic special și apoi a devenit pandemie. Și acum, cel mai bun abord e ca lucrurile să fie luate în serios de la început. Cu cât sistemul sanitar este mai pregătit și opinia publică este mai pregătită cu atât mai bine".

Deși poate părea un lucru banal, așa cum a fost considerat și COVID-19 la început, această hepatită "misterioasă" este cu atât mai îngrijorătoare cu cât duce la transplant hepatic, iar o mulțime de copii, inclusiv fetița din România diagnosticată cu acest virus are nevoie de o astfel de intervenție.

Problema în România este că nu există un Institut acreditat pentru Transplant hepatic pediatric. 

Trebuie să vezi: Hepatita "misterioasă" - "se transmite UȘOR, pe cale RESPIRATORIE". Carmen Dorobăț: Transplantul hepatic la copii, o problemă specială

În acest context, dr. Irinel Popescu a subliniat că "această posibilitate nu este exclusă și că în alte țări s-a văzut clar că au fost făcute transplanturi". 

"Aș face asemănarea cu hepatita B, cu formele fulminante de hepatită B în care se poate ajunge la transplant hepatic. Cazurile nu sunt frecvente și nici aici nu sunt frecvente în cazul acestei infecții cu adenovirus, dacă se va confirma că asta e la origine. Însă, atunci când e nevoie de transplant hepatic, sistemul sanitar trebuie să fie pregătit.

E o poveste cu transplantul hepatic pediatric. Noi am început acest tip de transplant în Institutul Clinic Fundeni. Pentru cine-și amintește, Timea Balogh, care avea 1 an atunci, iar acum are 22 ani. De atunci, s-au transplantat mai multe cazuri, până când au intervenit reglementările europene care au impus ca această operație să se facă de către echipe de chirurgie pediatrică, pentru că la nivel European a apărut specialitatea de chirurgie pediatrică. Și România a trebuit să se conformeze.

Ca să fie lucrurile și mai complicate, cazurile de transplant hepatic nu sunt foarte frecvente. Deci ca o echipă să o ia de la început și să-și facă o experiență suficientă pentru a alcătui un program adevărat e foarte greu. Sunt multe țări în lume care nu au programe de transplant pediatric și preferă să trimită acolo unde se concentrează mai mult cazurile, în mod ciudat chiar din țările cu programe bine consolidate de transplant hepatic. Mulți copii ajung în Belgia, pentru că acolo a fost preocuparea cea mai mare pentru transplantul hepatic pediatric.

De aceea, de atunci de când programul de Institutul Fundeni a încetat, echipele de chirurgie pediatrică au încercat să obțină acreditarea și să demareze un nou program. Nu e simplu. Noi colaborăm cu aceste echipe în rezecția hepatică, unde experiența e la fel de redusă în chirurgia pediatrică și facem operațiile împreună, când în Spitalul Fundeni, când în spitalele de pediatrie importante din București. La fel am putea proceda și în cazul transplantului hepatic", a completat medicul Irinel Popescu, invitat în emisiunea "Acces Direct" de la Antena Stars. 

"Nu toate cazurile cu acest nou virus vor avea nevoie de transplant. Există preocupare pentru transplant în România, zilele viitoare ar putea veni un răspuns"

"Slavă Domnului, nu toate cazurile cu acest nou virus vor avea nevoie de transplant, dar dacă vor avea nevoie de transplant, depinde de urgența cazului și de complexitatea cazului. Pentru că, dacă vorbim de complexitate, e evident că atunci când e nevoie să apelăm la sisteme de sănătate superioare, și cu bugete mult mai mari, și cu experiență mai mare, e bine să o facem și asta a fost opinia prevalentă și una dintre cele mai importante lecții de la Colectiv.

Alteori, forma poate să fie atât de dramatică încât micuțul pacient poate să nu mai suporte transportul în străinătate. Ar fi bine să se reglementeze situația și la noi, pentru că există echipe pregătite în acest sens, doar că trebuie puse doar cap la cap niște piese de legislație și niște acte administrative. Din câte știu, și directorul Agenției Naționale de Transplant, Radu Zamfir, împreună cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și-au luat această preocupare și presupun că în zilele următoare vor da un comunicat legat de situația programului de transplant pediatric din România.

Părerea mea e că ar fi bine să existe și la nivel național acreditarea unei formule de transplant pediatric, pentru că există experiență, iar pentru cazurile complexe nu cred că trebuie să ezite", a mai spus medicul.

Ce să facem dacă cel mic prezintă vreun simptom

La fel ca în pandemia de COVID-19, mulți oameni au evitat să meargă la spital, de teama de a nu se infecta sau de a lua din spital alte boli. Acest lucru se aplică și acum, când părinții, de frică, nu-și duc copilul la spital.

"Există riscuri, motiv pentru care în pandemie mulți bolnavi cronici s-au neglijat și nu s-au dus la spital de teama de a nu se infecta. Există un risc, dar altă soluție un există. Formule minune prin care copilul să poată fi și explorat acasă, pentru că diagnosticul de hepatită fulminantă se pun numai în urma investigațiilor. Investigațiile nu pot fi făcute acasă, iar responsabilitatea este mult prea mare ca să recomand orice altceva în afara ipotezei de a se adresa unei unități medicale specializate", a subliniat Irinel Popescu.

Vezi și: ICTERUL și hepatita "misterioasă", cauze și simptome. Semnele la care să fii ATENT: Boala te omoară pentru că faci edem cerebral

Care sunt particularitățile hepatitei "misterioase"

"La icter vorbim de simptome specifice, pentru că icterul este un simptom specific ficatului. O gastrită nu produce icter. Icterul poate să nu apară, dar totuși bolnavul să aibă hepatită.

În afara icterului, celelalte semne nu sunt specifice. Deci greața, astenia nu sunt neapărat specifice unei afecțiuni hepatice, astfel că, dacă apare icterul este obligatoriu să te adresezi medicului.

Dacă nu apare icterul, cea mai bună formulă e de a merge la medic, de a efectua un set de analize și de a vedea dacă e hepatită sau altceva.

Sunt multe necunoscute. Prima este chiar virusul, pentru că deocamdată nu există o confimare a faptului că acest adenovirus F41 este cu siguranță cauza.

Nu există cunoștințe legate de mecanismele prin care acest virus produce boala, cum, de fapt, în toate virusurile care produc hepatita acută fulminantă, mecanismele nu sunt foarte clare și atunci, cu atât mai mult cu cât sunt asemenea necunoscute în legătură cu această boală, este bine ca responsabilitatea să fie transferată medicului, singurul în măsură să-și asume ceea ce știe despre boala aceasta.

Mai important e că nu există tratament. La cazurile cu evoluție nefavorabilă nu există tratament care să omoare adenovirusul, mai ales că nici nu știm dacă el e la originea bolii. Tot ce putem face este tratamentul simptomatic, care aparține pediatrului gastro-enterolog și în formele grave aparține terapiei intensive", a mai spus dr. Irinel Popescu.

Hepatita misterioasă, legătura cu COVID-19. Meera Chand, mesaj pentru PĂRINȚI: Fiți atenți la semne. Unii copii au avut nevoie de transplant de FICAT

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.