Fasolea verde, cunoscută și sub numele de fasole franțuzească sau fasole boabe, este o păstaie fragedă, alungită, fermă, dar flexibilă și comestibilă.

Fasolea este una dintre deliciile vegetarienilor, și nu numai, pentru proprietățile nutritive sănătoase. De altfel, pentru indicele glicemic foarte mic (15) pe care îl are fasolea verde, această legumă este recomandată și diabeticilor, dar și persoanelor care vor să țină o cură de slăbire.

Ce conține fasolea verde

Într-o sută de grame de fasole verde sunt următorii nutrienți:

- calorii 31 

- carbohidrați 7,13 grame (5,5% din doza zilnică recomandată DZR)

- proteine 1,82 g

- grăsimi totale 0,34 g

- colesterol 0 g

- fibre 3,4 g (9% din DZR)

- folați 9% din DZR

- niacină 5%

- acid pantotenic 2%

- vitamina A 23%

- vitamina B1 (tiamină) 7%

- vitamina B6 5,5%

- vitamina C 27%

- vitamina K 12%

- sodiu 0,4%

- potasiu 5,5%

- calciu (,7%), fier (13%), magneziu (6%), mangan (9%), fosfor (6%), zinc (2%)

- alfa-caroten, beta-caroten și luteină-zeaxantină.

Care sunt beneficiile pentru sănătate ale fasolei verzi

Fasolea verde proaspătă este foarte săracă în calorii și nu conține grăsimi saturate. Cu toate acestea, fasolea este o sursă excelentă de vitamine, minerale și micronutrienți de origine vegetală.

Fasolea verde, prin conținutul bogat de fibre alimentare solubile, acționează ca un laxativ masiv. Fibrele ajută la protejarea mucoasei colonului prin diminuarea timpului de expunere a acesteia la substanțe toxice, precum și prin legarea la substanțele chimice care cauzează cancer în intestin.  

S-a demonstrat, de asemenea, că o cantitate adecvată de fibre insolubile în alimentație reduce nivelul colesterolului din sânge prin diminuarea reabsorbției acizilor biliari care leagă colesterolul în colon.

Fasolea verde conține niveluri excelente de vitamina A, precum și de antioxidanți polifenolici flavonoizi care promovează sănătatea, cum ar fi luteina, zeaxantina și beta-carotenul, în cantități potrivite.

Acești compuși ajută să acționeze ca agenți de protecție împotriva radicalilor liberi derivați de oxigen și a speciilor reactive de oxigen (ROS) care joacă un rol în îmbătrânire și în diverse procese de boală.

Zeaxantina, un carotenoid alimentar important din fasole, este absorbită selectiv în macula lutea retiniană din ochi, unde se crede că asigură funcții antioxidante și de filtrare protectoare a luminii UV. Prin urmare, substanțele chimice xantină din fasolea verde oferă o anumită protecție în prevenirea bolii maculare legate de vârstă la adulții în vârstă.

Fasolea verde este o sursă excelentă de folați. Alături de vitamina B12, acidul folic este una dintre componentele esențiale ale sintezei ADN și ale diviziunii celulare. O dietă bună de folat, atunci când este administrată în perioadele de preconcepție și în timpul sarcinii, poate ajuta la prevenirea defectelor tubului neural la nou-născuți.

Fasolea verde aduce un aport important fe vitamina B6, vitamina B1 și vitamina C. Consumul de alimente bogate în vitamina C ajută organismul să dezvolte rezistență împotriva agenților infecțioși și să elimine radicalii liberi dăunători.

Conținutul ridicat de minerale din fasolea verde sunt benefice pentru metabolismul carbohidraților, proteinelor și grăsimilor. Manganul este un cofactor pentru enzima antioxidantă superoxid dismutaza, care este un puternic captator de radicali liberi. Potasiul este o componentă importantă a celulelor care ajută la controlul ritmului cardiac și al tensiunii arteriale, notează Nutrition&You.

Fasolea verde are indicele glicemic (IG) foarte mic, de numai 15, fapt care o face recomandată diabeticilor. S-a dovedit științific că alimentele cu IG scăzut îmbunătățesc atât nivelul de glucoză, cât și pe cel al lipidelor în cazul persoanelor care suferă de diabet zaharat (tip 1 și tip 2).

Totodată, acestea sunt eficiente în menținerea greutății corporale deoarece controlează apetitul alimentar și oferă senzația de sațietate, potrivit WebMD.

Precauții la consumul fasolei verzi

Fasolea verde conține acid oxalic, o substanță naturală care se găsește în unele legume și care, la unele persoane, se poate cristaliza sub formă de pietre de oxalat în tractul urinar. De altfel, persoanele cu antecedente de calculi oxalați li se recomandă să nu consume fasole, nici verde, nici uscată.

4 obiceiuri alimentare sănătoase pentru reducerea inflamațiilor. Ce nu trebuie să vă lipsească din meniu

Durerea cronică, persistentă sau pe termen lung este durerea care durează mai mult de 3 luni. Durerea cronică reprezintă o problemă importantă la nivel global, specialiștii estimând că, în toată lumea, o persoană din cinci este afectată de durere cronică moderată sau severă.

Potrivit Asociației Internaționale pentru Studiul Durerii, durerea cronică este clasificată în durere cronică primară și durere cronică secundară altor afecțiuni și include următoarele grupe de condiții medicale:

- durere cronică primară

- durere cronică asociată cancerului

- durere cronică posttraumatică sau post intervenție chirurgicală

- durere cronică neuropatică

- durere cronică de cap secundară

- durere cronică secundară viscerală

- durere cronică secundară musculoscheletală. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Sănătatea microbiomului, îmbunătățită din alimentație. Semnele apar după numai o săptămână

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.