Magneziul este implicat în peste 300 de reacții biochimice, fiind crucial pentru menținerea sănătății inimii, a sistemului nervos și a mușchilor. Cu toate acestea, deficitul de magneziu este adesea subdiagnosticat, în parte din cauza faptului că simptomele pot fi nespecifice și variabile.

Vezi și:

Situații în care NU vă trebuie bilet de trimitere. Sandra Alexiu: Cereți-vă drepturile. Dacă vi se spune să plătiți, este o minciună și un abuz!

Poți răci din cauza frigului? Ce se întâmplă, de fapt, în corp atunci când ți-e frig. Totul pleacă din nas

Simptomele deficitului de magneziu în corp: ce trebuie să știi

Foto: Freepik @luboschlubny

Oboseală și slăbiciune musculară

Unul dintre cele mai frecvente semne ale deficitului de magneziu este oboseala. Lipsa magneziului poate influența producția de energie la nivel celular, ceea ce duce la senzația de epuizare.

În plus, deficitul poate afecta capacitatea musculară, ducând la slăbiciune și la apariția frecventă a crampelor musculare. Aceste crampe pot apărea în special la nivelul picioarelor și sunt un semnal important al deficitului de magneziu.

Spasme și crampe musculare

Spasmele și crampele musculare reprezintă unul dintre cele mai caracteristice simptome ale deficitului de magneziu. Magneziul joacă un rol esențial în relaxarea mușchilor după contracție, iar lipsa acestuia poate duce la o activitate musculară anormală.

Persoanele cu deficit de magneziu pot simți, de asemenea, furnicături și amorțeli la nivelul membrelor.

Tulburări ale somnului

Magneziul contribuie la reglarea neurotransmițătorilor, cum ar fi serotonina și GABA (acidul gama-aminobutiric), care sunt implicate în procesul de relaxare și inducerea somnului.

Deficitul de magneziu poate afecta calitatea somnului, făcând dificilă adormirea sau menținerea unui somn profund. De asemenea, deficitul de magneziu poate agrava stările de anxietate și iritabilitate, ambele influențând negativ somnul.

Palpitații și hipertensiune arterială

Un nivel scăzut de magneziu poate afecta sănătatea cardiovasculară, deoarece acest mineral este important pentru reglarea tensiunii arteriale și a funcționării inimii.

Un deficit de magneziu poate duce la apariția palpitațiilor sau la ritmuri cardiace neregulate, dar și la creșterea tensiunii arteriale, ceea ce poate crește riscul de afecțiuni cardiovasculare pe termen lung.

Anxietatea și schimbări de dispoziție

Magneziul are un efect calmant asupra sistemului nervos, iar deficitul acestuia este asociat cu o creștere a nivelurilor de stres și anxietate.

De asemenea, deficitul de magneziu poate duce la schimbări de dispoziție, iritabilitate și chiar depresie, deoarece acest mineral este implicat în procesele care reglează producția de serotonină, cunoscută sub numele de ”hormonul fericirii”.

Dureri de cap și migrene

Deficitul de magneziu este legat și de apariția migrenelor și a durerilor de cap frecvente. Studiile au arătat că persoanele care suferă de migrene au adesea un nivel scăzut de magneziu în organism. Acest mineral ajută la reglarea tensiunii arteriale și a funcționării normale a sistemului nervos, ceea ce poate explica legătura dintre deficit și apariția acestor dureri.

Probleme digestive

Magneziul joacă un rol esențial în funcționarea corectă a sistemului digestiv, iar deficitul său poate duce la constipație și alte tulburări gastrointestinale. Persoanele care suferă de sindromul colonului iritabil sau de alte afecțiuni digestive cronice pot avea un risc mai mare de a dezvolta carențe de magneziu.

Osteoporoză

Deși calciul este adesea subliniat ca fiind important pentru sănătatea oaselor, magneziul joacă un rol esențial în menținerea densității osoase. Un nivel scăzut de magneziu poate afecta metabolismul calciului și vitamina D, crescând riscul de osteoporoză și facturi osoase.

Cauzele deficitului de magneziu

Deficitul de magneziu poate fi cauzat de o varietate de factori, printre care se numără în primul rând alimentația deficitară. Dietele sărace în legume cu frunze verzi, nuci și cereale integrale, care sunt surse bune de magneziu, pot contribui la un nivel scăzut al acestui mineral.

De asemenea, absorbția magneziului în organism, poate fi o reală problemă. Tulburările digestive, cum ar fi boala Crohn, boala celiacă sau sindromul colonului iritabil, pot afecta absorbția magneziului din alimente.

Consumul excesiv de alcool, o altă problemă. Alcoolul crește excreția de magneziu prin urină și reduce absorbția acestuia la nivel intestinal.

Medicamentele. Diureticele, antibioticele și inhibitorii pompei de protoni (IPP) pot contribui la pierderea de magneziu din organism.

Cum am putea să prevenim deficitul de magneziu din organism?

Prevenirea și tratarea deficitului de magneziu pot fi realizare prin modificarea alimentației și, în cazurile severe, prin suplimentare.

Iată câteva alimente bogate în magneziu, alimente pe care trebuie să le aveți în dietă: legume cu frunze verzi, cum ar fi spanacul, kale; nuci și semințe, precum migdale, semințe de dovleac; cereale integrale precum ovăz și quinoa; leguminoase; banane și avocado.

Suplimentele de magneziu sunt disponibile sub diferite forme, însă este important să consultați un medic înainte de a începe administrarea acestora pentru a determina doza adecvată și forma potrivită.

Nu uita că o alimentație echilibrată, bogată în magneziu, și un stil de viață sănătos sunt esențiale pentru a preveni apariția acestor simptome și pentru a menține un nivel optim de magneziu în organism.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.