Cercetătorii de la Helmholtz Zentrum München au identificat molecule specifice de grăsime care afectează metabolismul în timpul cachexiei, un sindrom de pierdere a energiei legat de cancer caracterizat prin scăderea progresivă a masei musculare și a țesutului adipos.

Moleculele cu pricina pot funcționa ca biomarkeri timpurii ai cachexiei, permițând astfel potențiale dezvoltări noi în predicția, diagnosticul și tratamentul cachexiei. Acest sindrom afectează negativ calitatea vieții, reduce eficiența terapiilor anti-cancer și scurtează supraviețuirea pacienților cu cancer. Nu există deocamdată nicio terapie care să inverseze pierderea în greutate corporală asociată cu cachexia. Și nu se cunosc încă originile sindromului.

La aceste concluzii au ajuns după experimente pe șoareci. ”Din cauza lipsei unei singure terapii împotriva cachexiei, tratamentul trebuie inițiat cât mai curând posibil. Prin urmare, biomarkerii sunt necesari pentru a detecta pacienții cu risc de a dezvolta acest sindrom într-un stadiu incipient. Studiul nostru oferă potențialul de a utiliza lipide identificate ca biomarkeri de cachexie timpurie”, afirmă Maria Rohm, care a condus această cercetare împreună cu medicul Mauricio Berriel Diaz, se detaliază într-un comunicat al Centrului amintit.

Studiul, AICI.