Constipația este una dintre cele mai frecvente probleme digestive, întâlnită atât la copii, cât și la adulți, și se referă la dificultatea sau imposibilitatea eliminării materiilor fecale. Deși frecvența tranzitului intestinal variază de la o persoană la alta, dacă trec mai mult de trei zile de la eliminarea scaunului, conținutul intestinal se poate solidifica, astfel că evacuarea acestuia devine mai dificilă sau chiar dureroasă.

Oamenii se pot confrunta cu această problemă din cauza alimentelor pe care le consumă sau le evită, a stilului de viață, de cele mai multe ori unul sedentar, a tratamentelor medicamentoase sau a afecțiunilor medicale pe care le au.

Cum se pune diagnosticul de constipație

Constipația este de obicei un simptom, nu o afecțiune, și poate fi cauzată de mai mulți factori. Cele mai frecvente simptome ale constipației sunt:

- mai puțin de trei mișcări intestinale pe săptămână;

- scaune tari, uscate sau cu cocoloașe;

- dificultate sau durere la eliminarea scaunelor;

- senzația că nu toate scaunele au fost eliminate.

Constipația ocazională se poate gestiona prin remedii simple, cu un laxativ sau ceaiuri cu efect de laxativ, însă când un pacient suferă de constipație cronică sau severă există mai multe moduri prin care medicul poate pune diagnosticul și administra tratamentul adecvat.

Astfel, medicul va adresa o serie de întrebări despre vârsta pacientului, modificările recente în privința frecvenței mișcărilor intestinale, eventuala scădere recentă în greutate, modificările scaunelor, dar mai ales a duratei simptomelor.

Vezi și: Probioticele și eficiența pentru flora vaginală. Amânarea FIV până la refacerea microbiomului

Tipuri de constipație

Există două tipuri principale de constipație: constipație primară și constipație secundară.

Medicii consideră constipația primară ca fiind ”funcțională”, deoarece are legătură cu funcționarea lentă a intestinului gros, caz în care se pot recomanda anumite remedii simple. În schimb, cazurile de constipație secundară apar ca urmare a unei afecțiuni subiacente sau ca efect advers al administrării unor medicamente.

În funcție de motivul apariției, constipația poate fi:

- provocată de alimentația necorespunzătoare, cu un consum excesiv de carne, alimente prăjite și condimente, în detrimentul cerealelor integrale, fructelor și legumelor;

- atonă, ca urmare a încetinirii activității musculare intestinale;

- psihosomatică, tot un tip de constipație funcțională, care apare în urma schimbării stilului de viață și adaptării la un mediu nou;

- obstructivă, apare în momentul în care colonul este blocat din cauza unui obiect străin;

- severă, aceasta este secundară și apare ca urmare a unor afecțiuni.

Cauzele comune pentru constipația secundară sunt:

- hipotiroidismul;

- diabetul;

- depresia;

- sindromul colonului iritabil;

- afecțiunile neurodegenerative, ca de exemplu demența;

- utilizarea anumitor medicamente (analgezicele, antiacidele, antispastice, antidepresive, tranchilizante).

De asemenea, chiar dacă sunt ceva mai rari, printre factorii de risc în apariția constipației se numără deficitul de vitamine și minerale, fisurile anale, degradarea mușchilor, vătămarea coloanei vertebrale, afecțiunile sistemului nervos (boala Parkinson sau scleroza multiplă) sau cancerul de colon, potrivit WebMD.

Vezi și: Ceaiurile de slăbit, efecte neașteptate asupra contracepției. Dr. Mihail Pautov: Rămân însărcinate, neplanificat

Tratamentul constipației

Tratamentul pentru constipație depinde de cauza, gravitatea și durata tulburării intestinale. În cele mai multe cazuri remediile accesibile și aparent banale sunt cele care au și efect asupra constipației.

Printre aceste remedii se numără:

- hidratarea, consum de apă sau ceaiuri cu efect laxativ;

- consumul de fibre, în special cele solubile;

- exerciții fizice;

- consumarea unei cafele, recomandată fiind cea decofeinizată;

- ceai de senna, o plantă cu efecte laxative;

- consumul de alimente cu proprietăți probiotice sau administrarea de suplimente probiotice;

-consumul de alimente cu proprietăți prebiotice

- administrarea unor laxative;

- trecerea la dieta FODMAP;

- consumul de glucomannan, un tip de fibră solubilă obținută din rădăcină de plantă konjac;

- consumul de fructe cu efect laxativ, în special prunele;

- evitarea lactatelor, potrivit Medical News Today.

Ce este dieta FODMAP și cui i se adresează. Poate fi benefică și în cazul endometriozei

Dieta FODMAP este o dietă fără carbohidrați cu lanț scurt, fiind astfel excluse produsele alimentare greu absorbite de intestine sau care sunt complet nedigerabile, potrivit Healthline. 

Această dietă este recomandată, în principal cu afecțiuni intestinale, însă poate avea efecte antiinflamatorii, fiind potrivită și în cazul femeilor ce suferă de endometrioză, pentru combaterea durerilor generate de această boală. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Emoțiile și constipația. Psiholog: Este mai frecventă în rândul femeilor

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.