Imaginați-vă că vă pulsează capul, și când încercați să vă mișcați, o ușă se trântește sau draperiile sunt trase, iar durerea surdă vă crește exponențial. În mod ideal, ați dori să vă ascundeți acasă, în pat, sub pătură, dacă se poate într-o cameră întunecată și liniștită.

Cu astfel de probleme trăiesc zilnic persoanele care suferă de migrene sau cele cu dureri de cap frecvente date de tensiune. Netratat, un atac de migrenă poate dura oriunde între 4 și 72 de ore, iar durerile de cap date de tensiune pot dura i o săptămână. Doar în Danemarca, țară cu o populație de 5,83 milioane de doameni, se estimează că aproximativ 770.000 de persoane suferă de migrene sau de frecvente dureri de cap de tip tensional. La nivel mondial, cifra se poate ridica lejet la zeci de milioane de oameni. România, spre exemplu, la o populație de circa 18 milioane de oameni, poate lejer să aibă de trei ori mai mulți oameni afectați decât Danemarca. 

Afectează major capacitatea de muncă

Acum, pentru prima dată, un nou studiu de la Universitatea din Copenhaga, publicat în jurnalul International Journal of Industrial Ergonomics (link direct studiu), arată în mod specific cum migrenele sau durerile de cap tensionale frecvente afectează capacitatea de muncă.

„În special capacitatea de a-ți aminti, de a lua decizii rapide și de a face muncă fizică grea este cea care provoacă dificultăți persoanelor cu aceste tulburări de cefalee”, spune managerul de proiect și autoarea studiului, Kirsten Nabe-Nielsen.

Ea speră că studiul de față va ajuta responsabilii din domeniul sănătății să se concentreze asupra consecințelor pe care durerile de cap le pot avea asupra vieții profesionale.

„Migrena este cauza principală a deficiențelor funcționale în rândul persoanelor sub 50 de ani. Iar durerile de cap au efecte negative asupra concediului medical și a productivității. Așadar, ar fi de folos locurile de muncă să se deschidă ochii asupra potențialului neexploatat pe care îl găsiți aici”, a spus Kirsten Nabe-Nielsen. „Nu ne permitem să nu lum în serios problema”, a adăugat ea. 

Dacă întrebați populația daneză care lucrează, 24% dintre femei și 10% dintre bărbați suferă de migrene sau dureri de cap tensionale frecvente. Posibilitățile de adaptare a muncii în timpul atacurilor de cefalee depind,însă, de tipul de muncă pe care îl au aceste persoane, arată Kirsten Nabe-Nielsen. „Deci și în acest context, există o inegalitate semnificativă în domeniul sănătății”, arată cercetătoarea.

În timp ce persoanele cu locuri de muncă academice vor putea adesea să plece acasă puțin mai devreme, să lucreze de acasă sau să aleagă să amâne sarcinile care necesită cea mai mare concentrare, alte persoane, cum ar fi personalul de curățenie sau personalul de îngrijire din azilele de bătrâni, nu au aceleași posibilități de a ajusta programul de lucru sau de a amâna sarcinile de rezolvat. În schimb, ar putea fi nevoite să anunțe că sunt bolnave.

Potrivit lui Kirsten Nabe-Nielsen, este nevoie de creativitate din partea managerului și a angajaților pentru a afla ce soluții pot fi utile în aceste cazuri. „Este vorba de a avea o bună imagine de ansamblu asupra sarcinilor care trebuie rezolvate și apoi de a avea o discuție despre cel mai bun mod de a aranja o zi de lucru. De exemplu, pot exista sarcini care pot fi îndeplinite mai târziu în cursul zilei sau care pot fi rezolvate într-un ritm lejer sau într-un spațiu liniștit până când durerea dispare”, arată ea. 

„Mă duc să mă întind”

Kirsten Nabe-Nielsen consideră că durerile de cap, cum ar fi migrena și durerile de cap frecvente, sunt o epidemie trecută cu vederea. „Suntem blocați cu ideea ca personajul (...) spune „Mă duc să mă întind” ori de câte ori este puțin stresat. (...) Majoritatea oamenilor s-a confruntat cu dureri de cap. Prin urmare, poate fi dificil de înțeles cât de debilitante pot fi migrenele și durerile de cap frecvente pentru un coleg, prieten sau membru al familiei. Oamenii încă cred că e suficient să înghiți o pastilă și trece”.

Kirsten Nabe-Nielsen consideră că există o lipsă de cunoștințe în populația generală cu privire la importanța tulburărilor de cefalee. Același lucru este valabil și pentru faptul că luarea a prea multor analgezice pentru a calma durerea de cap poate duce de fapt la mai multe dureri de cap.

„Unele studii arată că durerile de cap sunt a doua cea mai frecventă cauză a concediului medical - depășită doar de bolile infecțioase. Prin urmare, tulburările de cefalee implică de fapt costuri personale și socio-economice mari", punctează cercetătoarea. 

Asociate cu simptome depresive și dureri musculare

În studiu, cercetătorii au folosit informații auto-raportate de la peste 5.000 de danezi activi din diferite medii educaționale - de la persoane cu studii academice lungi până la muncitori necalificați.

„Este nou faptul că am combinat informațiile despre migrenă și durerile de cap frecvente cu utilizarea de către participanți a analgezicelor și cu descrierea lor a capacității de a face față la șapte cerințe diferite și specifice la locul de muncă”, a arătat Kirsten Nabe-Nielsen.

Participanții au răspuns, de asemenea, la întrebări despre sănătatea lor, simptomele depresive și durerea în mușchi și articulații. Aici, cercetătorii au descoperit că simptomele depresive și durerea în mușchi și articulații joacă un rol important pentru contextul dintre tulburările de cefalee și capacitatea de a munci.

„Rezultatele noastre indică faptul că gestionarea simptomelor depresive și a durerii în sistemul musculo-scheletic poate fi un factor important în îmbunătățirea capacității de a lucra în rândul persoanelor cu tulburări de cefalee”, a punctat Kirsten Nabe-Nielsen.

Studiile anterioare au constatat că durerile de cap, durerile musculare și articulare coincid cu simptomele depresive. Printre altele, puteți observa schimbări de dispoziție, iar durerea de gât poate fi un semn de avertizare al unui atac de migrenă, la fel cum atacurile frecvente de cefalee pot afecta negativ starea de spirit, au notat cercetătorii danezi. 

Prea multe sau prea puține medicamente

Cercetătorii danezi au constatat că cea mai scăzută capacitate de a lucra se înregistrează în grupul de subiecți care suferă de dureri de cap și care nu folosesc deloc analgezice, dar și în grupul care le folosesc zilnic.

„Acest lucru ridică întrebarea dacă aceste două grupuri sunt subtratate și, respectiv, supratratate”, a sublinat Kirsten Nabe-Nielsen.

Rezultatele studiului par să indice că grupul care ia zilnic analgezice poate să nu primească un tratament care funcționează conform intenției - și ar putea chiar să sufere de dureri de cap prin abuzul de medicamente.

„Pe de altă parte, când te uiți la grupul care nu ia deloc medicamente, pare să indice că sunt submedicați. Și poate că are de-a face cu faptul că ei nu consideră că boala lor este suficient de gravă pentru a solicita asistență medicală, dar aceasta este doar presupunerea noastră", a arătat Kirsten Nabe-Nielsen.

Ce sunt migrenele și durerile de cap frecvente

Cele mai frecvente două forme de dureri de cap sunt migrena și cefaleea tensională.

- Migrena se caracterizează prin accese de dureri de cap moderate sau severe, însoțite de greață, vărsături și sensibilitate la lumină și sunet. Migrena cronică apare mai mult de 14 zile pe lună.

- Cefaleea tensională se caracterizează prin durere ușoară până la severă pe ambele părți ale capului. Greața și vărsăturile sunt de obicei absente. Cefaleea cronică apare mai mult de 14 zile pe lună.

Ce trebuie să facă persoanele cu astfel de probleme

Pe baza studiului și în lumina altor cercetări, cercetătorii danezi fac trei recomandări celor care suferă de astfel de boli:

- Persoanele cu dureri de cap ar trebui să-și consulte medicul pentru sfaturi și posibil tratament medical.

- Managerii și angajații ar trebui să discute despre posibilitățile de adaptare a muncii în timpul puseelor de boală, pentru a reduce absenteismul, cum ar fi: posibilitatea de a lucra într-o cameră cu mai puțin zgomot sau în aer liber, posibilitatea de a îndeplini sarcini mai puțin solicitante din punct de vedere fizic sau posibilitatea de a îndeplini sarcini care nu sunt solicitante din punct de vedere emoțional sau cognitiv.

- Trebuie să ne gândim la tratarea altor tulburări de durere (de exemplu, dureri de gât-umăr) și la sănătatea mintală pentru a îmbunătăți calitatea generală a vieții legate de sănătate în rândul persoanelor cu tulburări de cefalee. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.