Vezi și: Ceaiul aromat care reduce inflamația din organism, previne infecțiile și te calmează. Este ideal în perioadele cu vreme rece

Un nou studiu condus de Universitatea din Exeter sugerează că anumite bacterii din gură și de pe limbă ar putea influența funcțiile creierului pe măsură ce îmbătrânim. Cercetarea, publicată în PNAS Nexus, a identificat corelații între flora microbiană orală și riscul de declin cognitiv, oferind o posibilă cale pentru diagnosticarea precoce și prevenirea bolii Alzheimer.

Bacterii benefice și dăunătoare pentru sănătatea creierului

Oamenii de știință au descoperit că anumite bacterii sunt asociate cu o memorie mai bună și o capacitate crescută de concentrare, în timp ce altele au fost legate de un risc mai mare de Alzheimer.

Persoanele cu un număr mare de bacterii din grupurile Neisseria și Haemophilus au demonstrat o memorie mai bună și abilități cognitive superioare, având totodată niveluri ridicate de nitrit în cavitatea bucală.

Pe de altă parte, prezența ridicată a bacteriei Porphyromonas a fost mai frecventă la persoanele cu probleme de memorie, iar grupul bacterian Prevotella a fost asociat cu niveluri scăzute de nitrit – un factor predictiv pentru sănătatea cerebrală deficitară. Aceasta din urmă a fost mai des întâlnită la persoanele purtătoare ale genei APOE4, un marker genetic cunoscut pentru riscul crescut de Alzheimer.

Vezi și: Secretul bunicii care te scapă de tuse. Siropuri naturale care fac minuni, recomandate de medici și susținute de studii

Bacteriile din cavitatea bucală, asociate cu riscul crescut de Alzheimer - FOTO: Freepik@TxCeballos

Cum afectează bacteriile din gură creierul?

Cercetătorii au identificat două mecanisme posibile prin care bacteriile orale pot influența sănătatea creierului:

- Intrarea directă a bacteriilor dăunătoare în fluxul sanguin, ceea ce poate provoca deteriorarea creierului.

- Dezechilibrul dintre bacteriile benefice și cele nocive, care poate afecta conversia nitraților (prezenți în dietele bogate în legume) în oxid nitric – un compus esențial pentru comunicarea neuronală și formarea memoriei.

"Rezultatele noastre sugerează că anumite bacterii pot fi dăunătoare pentru sănătatea creierului odată cu înaintarea în vârstă. Această descoperire ridică posibilitatea efectuării unor teste de rutină în cadrul controalelor stomatologice pentru a măsura nivelurile bacteriene și a detecta semne foarte timpurii ale declinului cognitiv", a explicat dr. Joanna L’Heureux, autoarea principală a studiului.

Vezi și: Cine ar trebui să ia suplimente de Vitamina D, mai ales iarna. Care e doza recomandată

Legătura dintre declinul cognitiv și demență

În mod normal, o ușoară deteriorare a memoriei și a funcțiilor cognitive este un proces natural al îmbătrânirii. Totuși, un declin mai accentuat decât cel obișnuit este clasificat drept Deficiență Cognitivă Ușoară (Mild Cognitive Impairment - MCI). Aproximativ 15% dintre vârstnici suferă de această afecțiune, care este considerată cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea demenței sau a bolii Alzheimer.

Studiul a inclus 110 participanți cu vârsta de peste 50 de ani, recrutați din proiectul online PROTECT, care monitorizează sănătatea cerebrală a peste 25.000 de adulți de vârstă mijlocie din Marea Britanie.

Cercetătorii au împărțit participanții în două grupuri: unii fără semne de declin cognitiv și alții care prezentau Deficiență Cognitivă Ușoară. Fiecare participant a trimis mostre de apă de gură pentru analiză, iar cercetătorii au studiat compoziția bacteriană.

Vezi și: De ce nu au efect medicamentele pentru diabet. Care este legătura cu vârsta pacientului

Posibile soluții pentru prevenirea Alzheimerului

Rezultatele studiului deschid calea către noi metode de prevenție a demenței, prin echilibrarea bacteriilor din cavitatea bucală.

"Implicațiile cercetării noastre sunt profunde. Dacă unele bacterii sprijină funcțiile cerebrale, iar altele contribuie la declinul cognitiv, atunci tratamentele care modifică echilibrul bacterian din gură ar putea deveni o soluție pentru prevenirea demenței.

Acestea ar putea include schimbări alimentare, administrarea de probiotice, îmbunătățirea igienei orale sau chiar tratamente țintite", a explicat prof. Anne Corbett, co-autoare a studiului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.