Rezoluțiile de Anul Nou sunt pe cât de omniprezente, pe atât de greu de păstrat. Câți dintre noi nu și-au promis, la trecerea dintre ani, că vor slăbi, vor face sport, vor cheltuie mai puțin sau vor câștiga mai mult? Chiar are sens să vă stabiliți obiective atât de înalte pentru noul an, sperând ca de data asta să vă țineți de ele? 

Orice cercetător motivațional ar avea „sentimente ambivalente” cu privire la rezoluțiile de Anul Nou, spune Richard Ryan, expert internațional în cercetări motivaționale și profesor emerit de psihologie la Universitatea din Rochester. „Dovezile arată că de cele mai multe ori oamenii nu au succes cu ele”, a continuat el. Dar există o soluție, arată cercetătorii care au realizat o analiză (link direct analiză) publicată în Te Journal of Personality and Social Psychology

Rezoluțiile care se materializează

„Dacă vreți să adoptați o rezoluție de Anul Nou care să vă bucure cu adevărat și să se împlinească, gândiți-vă la o modalitate prin care să contribuți la o lume mai bună, pentru că asta va fi benefic pentru și dumneavoastră”, spune un expert internațional în cercetare motivațională.

Ryan, care este și psiholog clinic, spune că orice ocazie care ne oferă posibilitatea de a reflecta asupra vieții noastre este în cele din urmă un lucru bun. Rezoluția nu trebuie neapărat să fie adoptată de Revelion. „Ori de câte ori se întâmplă acest lucru, dacă este într-adevăr o schimbare reflexivă - ceva în care îți lași o bucată din inima - asta poate fi bun pentru oameni.”

Și el mai are un sfat: „Cele mai satisfăcătoare și, de asemenea, cele mai necesare, mai ales că pandemia COVID-19 e în plină dezlănțuire, sunt obiectivele care implică dăruirea față de alții.

„Gândește-te cum poți ajuta”, spune Ryan. „Există o mulțime de suferințe: dacă putem stabili obiective care să-i ajute pe ceilalți, ele se vor adăuga, la rândul lor, și la propria noastră bunăstare”.

Sfaturile sale se bazează pe decenii de cercetare. Împreună cu Edward Deci (de asemenea, profesor emerit de psihologie al Universității din Rochester) Ryan este cofondatorul teoriei autodeterminării (SDT), un cadru larg pentru studiul motivației și personalității umane. 

De ce se împlinesc astfel de dorințe

Dezvoltată de duo de-a lungul a aproape 40 de ani, teoria a devenit unul dintre cele mai acceptate cadre de motivație umană în științele comportamentale contemporane. Punctul său de plecare este ideea că toți oamenii au tendința naturală - sau intrinsecă - de a se comporta într-un mod eficient și sănătos.

Potrivit lui Ryan, care este, de asemenea, profesor la Institutul pentru Psihologie Pozitivă și Educație de la Universitatea Catolică Australiană, acțiunea de a-i ajuta pe ceilalți reusește să satisfacă toate cele trei nevoi psihologice de bază identificate în cercetarea SDT: nevoia de autonomie, de competență și de relaționare. Autonomia în acest context înseamnă că te poți angaja în activități în care simți voință adevărată și găsești valoare personală. Competența înseamnă a te simți eficient și a avea un sentiment de realizare. În cele din urmă, relaționarea înseamnă să lucrezi și să te simți conectat cu ceilalți.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.