Pentru prima dată, cercetătorii au colectat ADN animal din simple eșantioane de aer, potrivit unui nou studiu. 

ADN-ul lăsat în mediul înconjurător se numește eADN.

"Ceea ce am vrut să știm a fost dacă am putea filtra eADN din aer pentru a urmări prezența animalelor terestre.", a afirmat Elizabeth Clare, ecologistă la Universitatea Queen Mary din Londra și autoare a studiului publicat pe 31 martie în revista PeerJ.

Cum a fost descoperit eADN

"Am fost interesați să vedem dacă am putea folosi acest 'aerADN' ca modalitate de evaluare a speciilor prezente într-o vizuină sau o peșteră unde nu le putem vedea sau captura cu ușurință.", a relatat Clare.

Pentru a-și testa ipoteza, Clare și colegii ei au încercat să colecteze ADN din aer dintr-o unitate de găzduire a animalelor folosind un organism model, șobolanul-cârtiță golaș.

Cercetătorii au depistat atât ADN uman, cât și provenit de la animal în aerul colectat din țarcurile șobolanilor-cârtiță, precum și din încăperea în care acestea sunt ținute.

"Demonstrația că ADN de la animale relativ mari poate fi de asemenea detectat în mostre de aer extinde dramatic potențialul de analize eADN din aer.", a precizat Matthew Barnes, ecologist la Universitatea Tech din Texas, un cercetător care nu a fost implicat în noul studiu.

Interes ridicat pentru eADN

Acesta a subliniat că analizarea eADN-ului a cunoscut o creștere vertiginoasă în ultimul deceniu.

Înainte de acest studiu, unii cercetători au colectat din aer mostre de ADN, însă majoritatea experimentelor anterioare care au implicat plante se așteptau să găsească mostre de ADN "sub forma polenului și semințelor" dispersate în aer, potrivit cercetătorului.

Animalele, pe de altă parte, nu fac acest lucru. "Nu aveam nicio idee dacă acest lucru ar funcționa.", a declarat Clare pentru LiveScience.

Însă deși animalele nu dispersează spori de polen în aer, acestea lasă în urmă ADN sub formă de salivă și celule epiteliale moarte, spre exemplu.

Pentru a vedea dacă aceste surse de eADN pot fi colectate, Clare și colegii ei au aspirat aerul din țarcurile șobolanilor-cârtiță cu ajutorul unor filtre similare cu cele folosite în sistemele de încălzire și ventilare. Cercetătorii au extras apoi ADN-ul din filtre și l-au secvențiat genetic. Pentru a identifica speciile de la care acesta a provenit, ei au comparat secvențele cu o bază de date.

Descoperirea de ADN uman în țarcuri i-a surprins inițial pe oamenii de știință, potrivit lui Clare, însă aceștia și-au dat rapid seama că nu ar trebui să fie un lucru neobișnuit, ținând cont că îngrijitorii au acces în încăperile respective.

Citește și Apar "roboţii-plante" care dau ALERTE de boală

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.