În această săptămână, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila a anunțat la Cluj-Napoca inițierea "Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare" (SNBCC).

Proiectul inițiat sub egida Ministerului Sănătății, Academiei Române, Administrației Prezidențiale și a Parlamentului României va fi elaborat de experți din cadrul societăților profesionale de cardiologie, de neurologie, de neurochirurgie, de medicină fizică şi recuperare medicală, în colaborare cu societăți internaționale (World Stroke Organization, World Federation for Neurorehabilitation, European Academy of Neurology, European Stroke Organization, European Federation of Neurorehabilitation Societies). Integrarea contribuțiilor echipelor de experți va fi realizată de prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu și prof. univ. dr. Dafin F. Mureșanu, membri corespondenți ai Academiei Române.

“Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare amenință, din păcate, viața concetățenilor noștri în fiecare zi. Avem nevoie de o strategie și de aplicarea ei rapidă pentru a fi cât mai eficienți în activitatea de prevenție și tratament a acestor boli.

Strategia se va constitui într-un instrument cheie pentru a crește impactul luptei noastre împotriva acestor boli, respectiv de a mări accesul pacienților la servicii de sănătate înalt calificate. Sunt conștient că este un drum lung și dificil, dar este datoria noastră să-l parcurgem ca oameni dedicați sănătății!”, a declarat Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății. 

În România, bolile cardiovasculare și cerebrovasculare reprezintă principalele cauze de deces și dizabilitate. Din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii factorilor de risc comportamentali este previzionată o creștere semnificativă a incidenței acestor boli în următorul deceniu.

Scopul dezvoltării și adoptării SNBCC este de a îmbunătăți starea de sănătate a populației din România, prin implementarea unui plan comprehensiv de reformă în domeniul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, ce va fi parte a „Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2027”.

Principiile directoare ale SNCBCC sunt:

- evaluarea răspândirii și impactul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare în rândul populației României și dezvoltarea programelor de prevenție;

- dezvoltarea resurselor umane specializate în domeniul neurologiei intervenționale;

- extinderea rețelei naționale de centre de intervenție imediată în caz de accident vascular cerebral;

- creșterea accesului la servicii de recuperare neurologică la nivel național.

Strategia va reuni și integra recomandările într-un document cadru pentru reforma în acest domeniu la nivel național.

Bolile cardiovasculare, 9 factori de risc. România, în TOP. Trifan: Un pacient care a renunțat la fumat, după 2 - 3 ani, este la același risc cu o persoană care nu a fumat niciodată

"Riscul cardiovascular reprezintă o probabilitate ca o persoană dată să aibă un eveniment cardiovascular fatal sau non-fatal într-o perioadă definită de timp.

S-au făcut diverse studii care au identificat că există 9 factori de risc majori cardiovasculari care pot da o probabilitate cu privire la evenimentele cardiovasculare. Și acestea sunt, în ordine:

- vârsta și sexul

- sedentarismul

- obezitatea

- dislipidemia

- creșterea valorilor colesterolului

- hipertensiunea arterială

- diabetul zaharat

- fumatul

- alcoolul

În ordine, fiecare dintre acestea are o pondere care poate să prezică cam ce se poate întâmpla, cu o probabilitate, evident, cu o persoană dată, într-un interval de aproape 10 ani, dacă el va face un AVC sau un infarct, fatal sau non-fatal", a declarat dr. Cătălina Trifan, medic primar medicină internă, șef Secția Medicină Internă la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC Medical.

România, printre țările cu risc crescut pentru bolile cardiovasculare

"La începuturile Internetului circulau calculatoare de risc, care apreciau câți ani mai ai de trăit, când vei avea un astfel de eveniment nedorit", a completat jurnalistul Val Vâlcu. 

"Acum, lucrurile acestea s-au modificat puțin. Există o grilă care a fost stabilită pentru două categorii de țări, unele cu risc crescut, altele cu risc scăzut. Noi facem parte din țările cu risc crescut. Aceste grile cuprind câțiva indici din cei pe care i-am enumerat și pe baza acestei grile scor se poate face o estimare cu privire la un eveniment cardiovascular care se poate întâmpla în următorii zece ani.

Important este că în momentul în care calculăm această grilă să știm că această persoane nu are o boală cardiovasculară. Dacă deja o are, atunci cu siguranță nu rost să mai facem această estimare. Dar dacă nu are și avem un pacient în fața noastră, un bărbat fumător să spunem, atunci putem să aplicăm și să vedem.

Se consideră că există un risc cardiovascular foarte crescut dacă la această grilă scor, scorul este de peste 5% și atunci se consideră că în următorii zece ani, pacientul va dezvolta un eveniment cardiovascular și noi, pe baza acestei informații, vom vedea ce anume din factorii pe care i-am enumerat sunt factori de risc modificabili, precum fumatul, dislipidemia sau obezitatea și atunci intervenim prin mijloace specifice de recomandări și încercând să ajustăm aceste lucruri putem scădea această estimare.

Renunțarea la fumat este un lucru care aduce beneficii. Un pacient care a renunțat la fumat, după 2 - 3 ani este la același risc cardiovascular cu o persoană care nu a fumat niciodată. Renunțarea la fumat este unul dintre cele mai importante lucruri din toți factorii de risc, care are un beneficiu foarte mare și care este important să se întâmple oricând", a completat medicul. 

Care e principalul factor care duce la bolile cardiovasculare, citește în continuare...

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.