Tradiții și supertiții de 1 ianuarie, ziua Sfântului Vasile cel Mare. Cum afli cine ți-e sufletul pereche

Sfntul Vasile cel Mare. Foto: Basilica.ro
Anul Nou începe, la 1 ianuarie, cu o mare sărbătoarea ortodoxă: ziua Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii Ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini. El era considerat „păzitor de duhuri rele”. Iată ce tradiții și superstiții avem în prima zi a noului an: 

Sfântul Vasile cel Mare este sărbătorit în Biserica Ortodoxă pe 1 ianuarie, dar și pe 30 ianuarie, alături de Sfinții Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. S-a născut în anul 330, în Capadocia, într-o familie numeroasă. A avut patru surori și patru frați. Cinci din cei nouă au devenit sfinți în calendarul Bisericii Ortodoxe, alături de părinții lor, Vasilie, Emilia și Macrina cea Bătrână, bunica Sfântului Vasile. Doi dintre frații săi au ajuns episcopi: Grigorie de Nyssa și Petru II de Sebaste, iar sora sa, Sfânta Macrina cea Tânără, a ajuns un model de viață ascetică, conform crestinortodox.ro.

Sfântul Vasile cel Mare este cel care a scris Regulile vietii monahale și a pus bazele Filocaliei cu Sfântul Grigorie. Regulile sale monahale au rămas, în Biserica de Răsărit, la temelia organizării vieții mănăstirești. 

Deși este unul dintre cei mai mari organizatori ai monahismului, el nu a disprețuit familia și căsătoria, căci spunea: „Dumnezeu, Care poartă grijă de mântuirea noastră, a împărțit viața oamenilor în două feluri de viețuire, adică în viața de căsătorie și în cea de feciorie, așa încât cel care nu poate să ducă lupta fecioriei să-și ia femeie (soție) legiuită, cunoscând că i se va cere făgăduința de înfrânare, sfințenie și asemănare cu sfinții care au avut soție și au crescut fii", mai arată sursa citată. 

Sorcovirea, cea mai cunoscută tradiție 

La trecerea dintre ani și pe 1 ianuarie, de Sfântul Vasile cel Mare, copiii merg cu sorcova din casă în casă, pentru a le ura oamenilor noroc, bogăție și sănătate. 

Pe vremuri, la țară, sorcova era confecționată din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi, de regulă măr, păr, vișin și prun sau din ramuri de trandafir, tăiate și puse în apă la înmugurit și înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moș Nicolae (6 decembrie).

Ulterior, se face din rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală și cu un fir de busuioc în vârf, ca să aducă noroc și colindătorilor și celor colindați. În Bucovina, sorcova are atașat și un clopoțel, ca să sperie spiritele rele. 

Tradiția populară spune că de Anul Nou trebuie să porți ceva nou și că la trecerea dintre ani se înnoiesc toate în viață, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din 2022 trebuie să-și pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.

Legenda populară spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat-o chiar pe cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoțel, i-a legat la toartă o crenguță de busuioc și s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura. De regulă, colindătorii primesc nuci, mere și covrigi, toate simbolizând bunăstarea și sănătatea, notează Digi24.

Cum îți afli sufletul pereche

În noaptea dintre ani, după miezul nopții, colindătorii dezleagă anul și rodul colindând pe ulițe și făcând vacarm cu bicele, buciumele sau oalele. Astfel, alungă spiritele rele și ghinionul din urbea lor, dar și forțele malefice care ar putea provoca secetă, boli care să distrugă recoltele, insectele și animalele dăunătoare. Și tot în această noapte, conform Digi24, feciorii au puterea de a dezlega cununiile fetelor care nu și-au găsit alesul cu un descântec: 

„Slobozim câșlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblați, feciori,/ Să fie peţitori”.

Tradiția populară spune că Ziua de Sfântul Vasile cel Mare este una în care natura are puteri magice, fiind posibile descântece, incantații și ritualuri care vor duce la cunoașterea celui sortit. 

În prima zi a anului, fetele pun punți pentru a visa bărbatul cu care se vor căsători. Punțile sunt făcute din rămurele de măr dulce, construite din două crenguțe, care sunt, mai apoi, plasate în locuri ascunse. De ele se leagă un mănunchi de busuioc, o pară de argint legată cu un fir de ață roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele.  Tradiția românească spune că dacă puntea este plină de brumă, atunci fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac, notează traditii-superstitii.ro

În alte zone, fetele tinere necăsătorite își pot afla alesul dacă pun busuioc la ghizdurile fântânii, iar dacă a doua zi găsesc busuiocul cu promoroacă, ele se vor mărita această iarnă.

Fetele pot să scrie două bilete, unul cu numele lor, altul cu numele băiatului la care se gândesc că le-ar fi bun de soț.  Amândouă biletele le vor pune la culcare sub pernă, iar dimineața bagă mâna sub pernă și scot unul unul dintre ele. Dacă nimeresc biletul cu numele băiatului, atunci se vor căsători cu acesta chiar în anul care începe. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
pixel