Sinuzita, cauze, simptome, tratament: Trebuie 10-14 zile ca să tratezi cu adevărat inflamația. Sinuzita cronică poate dura și câțiva ani

Sinuzita - Foto: Freepick
Sinuzita este de două tipuri, acută și cronică. Dacă la prima îmbunătățirile se văd după zece zile, în cazul sinuzitei cronice simptomele pot fi prezente de la 3 luni la câțiva ani.

Sinuzita este inflamația sinusurilor nazale, ca o consecință a unei răceli, a unei alergii, cum este de exemplu cea la ambrozie, sau a unui blocaj la nivelul sinusurilor.

Sinuzita, tipuri

Există două tipuri de sinuzită: acută, ce poate dura până la o lună, dar care se poate îmbunătăți după 10 zile, și cronică, ce poate dura de la 3 luni la câțiva ani, ceea ce o face dificil de tratat.

Sinuzita acută apare de obicei în urma unei răceli și, uneori, a unor alergii. Cauza sinuzitei cronice nu este întotdeauna la fel de evidentă. Riscurile pentru sinuzita cronică includ alergii pe tot parcursul anului, un sistem imunitar slab, răceli frecvente și fumatul, arată WebMD.

Sinuzita, simptome și factori de risc

Manifestările pe care le prezintă sinuzita acută sunt, de cele mai multe ori, asemănătoare celei cronice. De reținut, că indiferent de formă, simptomatologia poate fi neplăcută și poate îngreuna respirația. Simptomele sinuzitei includ:

 - secreții nazale, când sinusurile sunt încărcate cu aceste secreții apare și durerea de cap, dar și la nivelul maxilarului, când este vorba despre sinuzita acută.

- inflamația și sensibilitatea acută la nivelul ochilor și a nasului

- alterarea mirosului și a gustului

- presiune și durere la nivelul urechilor

- durere de dinți și de maxilar

- febră

- tusea și durerile în gât

- respirație cu miros neplăcut (halenă)

- oboseala.

Factorii de risc care pot duce la sinuzită sunt:

- fumatul, activ și pasiv

- prezența polipilor

- imunosupresia

- schimbarea bruscă de altitudine

- expunerea excesivă la factori poluanți

- expunerea la mucegai

- infecțiile dentare

-astmul și infecții ale căilor respiratorii

- fibroza chistică.

Sinuzita, diagnostic și tratament

Diagnosticul se face de către medicul ORL-ist și va începe prin efectuarea anamnezei și a unui examen fizic local. În cazul în care este nevoie de confirmarea diagnosticului se poate apela la testele imagistice, de tip CT sau RMN, probe din secrețiile nazale și sinuzale, endoscopia nazală sau teste care pot evalua cauza sinuzitei sau a factorilor declanșatori, de exemplu testele alergice.

Tratamentul sinuzitei este diferit de cel al unei răceli obișnuite, mai mult, având în vedere complicațiile pe care le poate avea, este nevoie de o atenție sporită în privința tratamentului.

”Sinuzita simplă, care se poate complica foarte ușor, nu trece așa de repede ca o răceală și trebuie intervenit medicamentos pentru că este o infecție, o inflamație, sunt niște cavități ascunse, prost ventilate, la care ajunge greu și aerul, și medicamentele.

Se dă un tratament, iar în cazul sinuzitei acesta este de mai lungă durată, ține 10-14 zile ca să tratezi cu adevărat această inflamație.

De cele mai multe ori, dacă răceala este la început virală, deci trece de la sine, în mod normal aceste cavități ascunse, închise, se suprainfectează bacterian și apare puroi, și atunci, ca să tratezi cu adevărat sinuzita și să nu rămână o remanență pe viitor trebuie să tratezi cu antibiotic și să fie 10-14 zile, nu doar 5 sau 7 zile”, a afirmat dr. Ana Maria Apostol, medic primar ORL, la Antena 1.

În timp ce medicamentele pot ajuta, multe cazuri de sinuzită dispar de la sine, fără niciun tratament medical, mai ales în cazul sinuzitelor acute.

Dacă vă confruntați des cu această afecțiune, multe dintre aceste abordări vă vor ajuta și să o preveniți, astfel:

- folosiți un umidificator

- respirați vapori de abur

- faceți inhalații 

- curățați nasul cu o soluție salină

- irigați sinusurile cu soluție salină

- hidratați-vă

- odihniți-vă în perioada infecției sinusurilor. Odihna vă va ajuta să vă refaceți mai rapid.

Sinuzita și complicațiile ce pot apărea

Dintre complicațiile pe care le poate avea o sinuzită netratată corespunzător, cele mai periculoase sunt cele în care infecția poate să ajungă la ochi, abcesul orbito-ocular, care poate evolua, în cazuri rare, până la pierderea vederii, respectiv când poate ajunge la creier, abces cerebral, putând determina apariția meningitei, o inflamație a membrelor și fluidului nutritiv al creierului și măduvei spinării, notează MayoClinic.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Ştiri Recomandate

Crossuri externe

pixel