Decizia de a marca Ziua Mondială a Mâncării (Alimentației) pe 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979.  Data de 16 octombrie reprezintă de fapt ziua înfiinţării FAO în 1945, la Quebec, notează site-ul , www.fao.org. 

Scopul declarat al instituirii acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra problemelor alimentare ce pot apărea pe termen lung, de a promova solidaritatea naţională şi internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, de a încuraja o atenţie sporită asupra producţiilor agricole, de a promova un transfer de cunoştinţe dar şi de echipamente către ţările în curs de dezvoltare, mai ales în sprijinul micilor fermieri, de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală. Adunarea Generală a ONU a ratificat această decizie la 5 decembrie 1980 şi a cerut guvernelor şi organizaţiilor internaţionale, naţionale şi locale să celebreze în fiecare an Ziua mondială a alimentaţiei, care a fost marcată pentru prima dată în 1981.

Celebrată în peste 150 de țări

În această zi, peste 150 de țări se unesc pentru a crește gradul de conștientizare a problemelor legate de sărăcie și foamete. Conform statisticilor mondiale legate de foamete, 785 de milioane de oameni din întreaga lume nu au suficientă hrană pentru a susține un stil de viață sănătos. Numărul înseamnă aproximativ una din nouă persoane din lume. În mod surprinzător, majoritatea oamenilor flămânzi trăiesc în țările în curs de dezvoltare. O alimentație deficitară cauzează 45% din decesele la copiii cu vârsta sub 5 ani. Aceasta înseamnă că puțin peste 3 milioane de copii mor pe an, deoarece nu au acces la suficiente alimente nutritive.

Unii experți consideră că răspunsul la foametea din lume este simplu. Ei cred că cheia pentru a pune capăt foametei mondiale este să nu mai irosim alimente. Cele mai irosite alimente includ legume, cereale și alimente cu amidon. Aceste alimente sunt irosite în timpul producției agricole și în depozitarea după recoltare. De asemenea, deșeurile alimentare cresc nevoia de a produce mai multe alimente. Când nu se produce suficientă hrană, oamenii înfometează.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.