Vorbitul cu bebelușii ar putea contribui la modelarea structurii creierului acestora, aflat în dezvoltare, anunță o nouă cercetare.
Potrivit studiului condus de cercetătorii britanici, bebelușii care aud mai des vorbirea în jurul lor au neuroni mai eficienți.
Concret, scanările cerebrale au arătat c regiunile de procesare a limbajului aveau o concentrație mai mare de mielină, substanța moale, formată dintr-un strat de fosfolipide, care formează teaca nervilor și care protejează fibrele nervoase, ajutând la trimiterea mai rapidă și mai eficientă a mesajelor neuronale.
Deși nu se știe dacă această mielină suplimentară are un impact real asupra abilităților lingvistice ale unui copil de doi ani și jumătate, cercetătorii consideră că ar putea avea beneficii importante.
De altfel, oamenii de știință susțin că mielina se comportă asemenea unei bande izolatoare peste un furtun găurit, iar acest lucru permite neuronilor să transmită mai mult semnal din punctul A în punctul B, consolidând în acest fel conexiunea cu alți neuroni.
”Deși mai sunt încă multe de învățat despre aceste procese, mesajul pentru îngrijitori este clar - vorbiți cu bebelușul, cu copilul dumneavoastră.
Nu doar că vor asculta, dar limbajul pe care îl folosiți le modelează creierul”, spune John Spencer, psiholog cognitivist la University of East Anglia, citat de Science Alert.
Ce spune studiul
Mesajul pe care îl transmit cercetătorii este unul simplu, dar complex în același timp, cu rezultate surprinzătoare.
La acest studiu au participat mai mult de 140 de copii și bebeluși, care timp de trei zile au purtat dispozitive de înregistrarea neuronală.
Astfel, în miile de ore de înregistrări, oamenii de știință au putut auzi ce au auzit cei mici, în fiecare zi.
Dintre aceștia, puțin peste jumătate au fost supuși unei scanări RMN în timpul somnul.
În urma celor două etape ale studiului, cercetătorii au observat că în rândul bebelușilor de 6 luni, un aport lingvistic zilnic mai mare a fost asociat cu o mielinizare mai mică, în comparație cu copiii de doi ani și jumătate.
Acest rezultat a fost cumva neașteptat, însă explică Spencer, dezvoltarea creierului la bebeluși se face etapizat, astfel că uneori creierul este ocupat să construiască celule noi, în timp ce alteori este ocupat să rafineze celulele deja existente.
Totodată, mai explică acesta, până la vârsta de doi ani, o persoană are volumul cerebral de 80% din cel al unui adult, după această vârstă se intră într-un proces de ”modelare” , prin tăieri și creșteri ale celulelor cerebrale.
”Acest lucru sugerează că vorbitul contează la fel de mult la 6 luni ca la 30 de luni, dar afectează creierul în mod diferit, deoarece creierul se află într-o stare diferită”, scrie Spencer în articolul publicat în The Conversation.
La șase luni, de exemplu, este posibil ca auzirea unui unui limbaj mai intens să întârzie mielinizarea și să faciliteze în schimb creșterea creierului. Însă mai spun cercetătorii, acest lucru este doar o speculație.
De altfel este știut faptul că bebelușul la numai câteva ore de la naștere recunoaște voci, în special pe cea a mamei, pe care a auzit-o în perioada sarcinii.
Studii mai vechi au arătat că expunerea copiilor la limbaj este importantă pentru procesarea limbajului, vocabula, gramatică și raționamentul verbal al acestora.
Un motiv în plus ca părinții să vorbească cu cei mici, clar, fără să stâlcească vorbele, pentru ca aceștia să le învețe corect, de la bun început, și să le citească povești.
De asemenea, mai menționează cercetătorii, copii sunt precum un burete și absorb mai mult decât își pot imagina părinții și îngrijitorii.
Vezi și: Alzheimer, descoperire revoluționară. Pacient cu ”imunitate naturală”. Are genele care provoacă boala, dar nu se îmbolnăvește
Cititul, beneficii pentru bebeluși și copii
Într-o epoca în care cititul din carte devine ceva tot mai rar, a le citi copiilor, mai mici sau mai mare, vine cu o multitudine de beneficii, pentru fiecare dintre părțile implicare în acest ”proces”.
Astfel, pe lângă dezvoltarea cerebrală, copiii au parte și de dezvoltarea abilităților de ascultare, dar și dezvoltarea cognitivă și de limbaj.
De asemenea, copiii își pot pune la lucru imaginația și crea propriile lor povești, primind și lecții de viață, în cazul copiilor ceva mai mari.
Cititul poate, totodată, să creeze o legătură foarte importantă între copii și părinți, respectiv între nepoți și bunici.
Cercetările din 2008 au subliniat modul în care lectura poate sprijini o relație solidă între părinți și copii. Copiii se simt în siguranță atunci când li se citește. În plus, îngrijitorii care au o atitudine pozitivă față de cărți și lectură îi ajută la rândul lor pe copiii lor să privească alfabetizarea într-un mod pozitiv, arată Healthline.
Deși atenția celor mici poate fi captată cu ceva dificultate, mai ales în aceste vremuri, există câteva secrete care îi pot ajuta pe cititori să se conecteze cu copiii.
Fiți consecvenți. Așa cum se creează rutina de seară, cu pregătitul pentru culcare, acordați 10-15 minute pentru ”povestea de seară”, care poate să fie aceeași în mai multe seri la rând. Copiilor le place să audă aceiași poveste.
Nu vă grăbiți. Deși pare greu, după o zi istovitoare la serviciu, rezervați-vă timpul necesar pentru poveste, astfel încât cele 10-15 minute să nu pară că sunt o corvoadă.
Faceți-o distractivă. Folosiți voci diferite atunci când citiți, pentru a diferenția personajele. Acest lucru poate să-l ajute pe copil să înțeleagă mai bine povestea.
Evidențiați conexiunile. Copiilor le place să aplice poveștile la propria lor viață. Acest lucru nu numai că face textul mai semnificativ, dar îl poate ajuta pe copilul dumneavoastră să facă față diferitelor situații pe care le întâlnește în experiența de zi cu zi.
Nu vă opriți la cărți. Orice schimb de cuvinte este benefic pentru copii. Așadar, dacă într-o seară nu sunteți inspirați de cărți, treceți la povestit.
Vezi și: Inteligența artificială, prăpastia dintre generații. Radu Leca: Suntem pierduți, va clona fiecare emoție
